O analiză a fericirii efectuată de cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff

Nancy Etcoff despre surprinzătoarea ştiinţă a fericirii

Conferinţă TED

Filmed February 2004 at TED2004

https://www.ted.com/talks/nancy_etcoff_on_happiness_and_why_we_want_it?language=ro

Cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff analizează fericirea, modurile în care încercăm să o atingem şi să o sporim, felul în care nu este îngrădită de circumstanţele reale şi efectul ei surprinzător asupra corpurilor noastre.

Transcrierea conferinţei :

0:11 Se numeşte Dependenţa de un sentiment: Căutarea fericirii şi Modelul uman. Am adăugat un Darwin oarecum aspru, dar un cimpanzeu foarte fericit acolo. Căutarea fericirii este obligatorie Omul îşi doreşte să fie fericit, îşi doreşte doar asta, şi nu poate să îşi dorească să nu fie. Suntem plămădiţi să căutăm fericirea, nu doar să ne bucurăm de ea, ci să o dorim tot mai mult.

0:33 Ştiind acest adevăr, cât de pricepuţi suntem să ne sporim fericirea? Cu siguranţă încercăm. Dacă ne uităm pe Amazon, găsim peste 2.000 de titluri cu sfaturi despre cele şapte obiceiuri, nouă alegeri, cele 10 secrete, cele 14.000 de gânduri care ar trebui să aducă fericirea. Un alt mod prin care încercăm să ne sporim fericirea este administrarea de medicamente. Astfel, există peste 120 de milioane de reţete pentru antidepresive. Prozac a fost cu adevărat primul medicament-vedetă. Era curat, eficient, nu erau excese, chiar nu era niciun pericol şi nu era vândut pe sub mână. În 1995, afacerile cu medicamentele ilegale erau de 400 de miliarde de dolari, reprezentând 8% din comerţul mondial, cam la egalitate cu benzina şi petrolul.

1:18 Aceste căi spre fericire n-au sporit fericirea prea mult. O problemă care apare acum este că, deşi nivelurile fericirii sunt la fel de scăzute ca suprafaţa Lunii, depresia şi anxietatea cresc. Unii spun că e datorită diagnosticelor mai bune şi mai mulţi oameni află de ce suferă. Nu e doar asta. Vedem acest lucru în toată lumea. În SUA, la momentul actual, sunt mai multe sinucideri decât omucideri. Este o abundenţă de sinucideri în China. Organizaţia Mondială a Sănătăţii previzionează că, până în 2020, depresia va fi a doua mare cauză de dezabilitate.

1:53 Vestea bună este că, dacă analizăm sondaje din întreaga lume, vedem că aproape trei sferturi din oameni vor spune că sunt măcar cât de cât fericiţi. Dar asta nu urmează niciuna dintre tendinţele obişnuite. De exemplu, acestea evidenţiază mari creşteri ale venitului, dar o curbă a fericirii lină.

2:10 Domeniul meu, psihologia, nu a contribuit prea mult să ne ajute să avansăm spre înţelegerea fericirii umane. În parte, avem moştenirea lui Freud, care era pesimist, care a spus despre căutarea fericirii că e un ţel sortit eşecului, că e stimulat de aspecte infantile ale individului care nu pot fi atinse în realitate. El spune: „Putem fi înclinaţi să spunem că intenţia ca omul să fie fericit nu a fost inclusă în planul creaţiei.” Astfel, ţelul suprem al psihoterapiei psihanalitice era ceea ce Freud numea nefericirea banală.

2:43 (Râsete)

2:45 Şi Freud reflectă în parte anatomia sistemului emoţional al omului, anume că avem şi un sistem pozitiv, şi unul negativ, iar sistemul nostru negativ este extrem de sensibil. De exemplu, ne-am născut iubind gustul dulce şi evitând mâncarea cu gust amar. Descoperim că oamenii sunt mai potrivnici înfrângerii decât sunt fericiţi să câştige. Formula unei căsnicii fericite sunt cinci remarci sau interacţiuni pozitive pentru una negativă. Atât este de puternică trăirea negativă. În special expresiile de dispreţ şi de dezgust. E nevoie de multe elemente pozitive pentru a le învinge.

3:29 Am trecut aici şi răspunsul la stres. Suntem făcuţi pentru pericolele imediate, fizice, iminente, aşa că trupul nostru are o reacţie incredibilă în care intervin opioidele endogene. Avem un sistem foarte vechi şi foarte eficient pentru pericolul fizic. Aşadar, în timp, acesta devine un răspuns la stres, care are un efect enorm asupra corpurilor. Cortizolul inundă creierul; distruge celulele hipocampale şi memoria şi poate duce la tot felul de probleme de sănătate.

3:57 Dar, din păcate, avem nevoie parţial de acest sistem. Dacă am fi conduşi doar de plăcere, nu am supravieţui. Avem două posturi de comandă. Emoţiile sunt răspunsuri intense de scurtă durată la provocări şi la oportunităţi. Fiecare ne permite să trecem la un sine alternativ care e în armonie, se aprinde, omite gânduri, percepţii, sentimente şi amintiri. Tindem să considerăm emoţiile simple sentimente. Dar, de fapt, emoţiile sunt o alertă a tuturor sistemelor care modifică ceea ce ne amintim, ce fel de decizii luăm şi cum percepem lucrurile.

4:29 Trec mai departe, spre noua ştiinţă a fericirii. Ne-am distanţat de pesimismul freudian şi acum oamenii studiază activ asta. Unul dintre punctele-cheie în ştiinţa fericirii este că fericirea şi nefericirea nu sunt capetele unui singur continuum. Modelul freudian este un singur continuum în care, pe măsură ce devii mai puţin nefericit, devii mai fericit. Nu e adevărat – când devii mai puţin nefericit, devii mai puţin nefericit. Fericirea este un cu totul alt capăt al ecuaţiei. Şi asta a lipsit din psihoterapie. Aşa că, atunci când simptomele dispar, ele tind să reapară, pentru că nu se simte cealaltă jumătate, a plăcerii, a fericirii, compasiunii, mulţumirii, ce sunt emoţii pozitive. Ştim acest lucru intuitiv, că fericirea nu este doar absenţa nefericirii. Dar, cumva, nu am formulat ideea decât foarte recent, observând că sunt două sisteme paralele. Se poate să cauţi oportunităţi şi să te protejezi de pericole, în acelaşi timp. Sunt două sisteme reciproce şi care interacţionează dinamic.

5:30 Oamenii au vrut şi să deconstruiască. Folosim cuvântul „fericit” şi este o plajă prea largă pentru termen. Sunt trei emoţii pentru care nu există echivalent în limba engleză: fiero, adică mândria dată de realizarea unei provocări; schadenfreude, adică fericirea de pe urma nefericirii altcuiva, o plăcere răutăcioasă; şi naches, mândria şi bucuria provocată de copiii proprii. Absent din această listă şi din orice discuţie despre fericire este fericirea provocată de fericirea altcuiva. Se pare că nu există un cuvânt pentru asta. Suntem foarte sensibili la negativ, dar este parţial compensat de faptul că avem ceva pozitiv.

6:06 Suntem căutători înnăscuţi de plăcere. Bebeluşilor le place gustul dulce şi urăsc gustul amar. Le place să atingă suprafeţele fine mai mult decât cele aspre. Le place să privească chipurile frumoase mai mult decât feţele banale. Le place să asculte melodii armonice şi nu disonante. Bebeluşii chiar sunt născuţi cu multe plăceri moştenite. Aceasta a fost un enunţ făcut de un psiholog cândva care a spus că 80% din căutarea fericirii ţine doar de gene. E la fel de greu să devii mai fericit cum este să devii mai înalt. Ce prostie! Genele contribuie oarecum la fericire – cam 50% – dar mai rămân 50% care nu sunt explicate.

6:48 Să intrăm o clipă în creier şi să vedem de unde fericirea apare din evoluţie. Avem cel puţin două sisteme aici şi ambele sunt foarte vechi. Unul este sistemul de recompensare, alimentat de substanţa chimică dopamină. Porneşte din zona ventral tegmentală. Merge spre nucleus acumbens, până la cortexul prefrontal, cortexul orbitofrontal, unde se iau deciziile, nivel ridicat. Iniţial, acesta a fost văzut ca un sistem care era sistemul de plăcere al creierului. În anii ’50, Olds şi Milner au pus electrozi în creierul unui şobolan. Şi şobolanul tot apăsa acea bară de mii şi mii de ori. Nu mai mânca. Nu mai dormea. Nu mai făcea sex. Nu făcea altceva decât să apese pe bară. Aşa că au presupus că asta trebuie să fie orgasmatronul creierului.

7:35 S-a dovedit că nu era, este de fapt un sistem de motivare, un sistem de dorinţe. Oferă obiectelor ceea ce se numeşte imbold stimulativ. Face ceva să pară atât de atrăgător, încât trebuie să îl urmăreşti. Este ceva diferit de ceea ce reprezintă sistemul plăcerii, care spune pur şi simplu „Asta îmi place.” Sistemul plăcerii, după cum vedeţi, narcoticele interne, un hormon – oxitocină, împrăştiat în mare măsură în creier. Sistemul de dopamină, sistemul de dorinţe, este mult mai centralizat.

8:06 Alt lucru la emoţiile pozitive e că au un semnal universal. Vedeţi aici zâmbetul. Semnalul universal nu este doar ridicarea colţurilor buzelor spre zogomaticul mare. E şi încreţirea colţului exterior al ochiului, adică orbicularis oculi. Chiar şi copiii de 10 luni, când îşi văd mamele, vor afişa acest tip de zâmbet. Extravertiţii îl folosesc mai mult decât introvertiţii. Persoanele care scapă de depresie îl afişează mai des decât înainte. Dacă vrei să demaşti o adevărată faţă a fericirii, vei căuta această expresie.

8:38 Plăcerile noastre sunt foarte vechi. Şi învăţăm, desigur, alte plăceri, dar multe sunt elementare. Una dintre ele este biofilia, răspunsul nostru la lumea naturală care este foarte profund. Studii foarte interesante făcute pe persoane ce se recuperează după operaţii au scos la iveală că aceia care au stat cu faţa la perete faţă de aceia care au privit copaci sau natura… cei care au privit spre perete au stat mai mult în spital, li s-au administrat mai multe medicamente şi au avut mai multe complicaţii medicale. Este ceva foarte tonic la natură şi e parte din felul cum suntem făcuţi.

9:11 Oamenii în mod deosebit sunt fiinţe imitative. Imităm aproape din secunda când ne-am născut. Acesta este un copil de trei săptămâni. Dacă scoţi limba spre el, copilul va face la fel. Suntem fiinţe sociale de la început. Chiar şi studiile de cooperare arată că la cooperarea dintre indivizi se aprind centre ale recompensei în creier. O problemă pe care a avut-o psihologie e că, în loc să privească această intersubiectivitate… sau importanţa creierului social la oamenii care vin pe lume neajutoraţi şi au nevoie enormă de celălalt… ei s-au concentrat asupra sinelui şi stimei de sine, nu relaţia eu-altul. E mai mult „eu”, nu „noi”. Şi cred că a fost o problemă majoră care e contrară biologiei şi naturii noastre şi nu ne-a făcut deloc mai fericiţi.

9:56 Dacă te gândeşti la asta, oamenii sunt cei mai fericiţi în flux, când sunt absorbiţi de ceva din lume, când sunt cu alţi oameni, când sunt activi, fac sport, se concentrează asupra celor iubiţi, învaţă, fac sex, orice. Nu stau în faţa oglinzii încercând să se înţeleagă sau se gândesc la ei. Nu acestea sunt perioadele când vă simţiţi cel mai fericiţi. O altă dovadă este, atunci când citiţi analizele de text pe calculator a persoanelor care se sinucid. Ceea ce găsim acolo foarte interesant este folosirea persoanei întâi singular, „eu”, „pe mine”, „al meu”, nu „noi” şi „pe noi” – şi scrisorile sunt mai puţin neajutorate decât sunt copleşite de singurătate. Singurătatea nu este un lucru obişnuit pentru oameni. Există o dorinţă profundă de a aparţine.

10:42 Există feluri în care evoluţia ne poate prinde pe picior greşit. De exemplu, genelor nu le pasă dacă suntem fericiţi, le pasă dacă ne înmulţim, dacă ne transferăm genele. De exemplu, avem trei sisteme care stau la baza reproducerii, deoarece e importantă. Este pofta trupească, dorinţa de a face sex, mijlocită de hormonii sexuali Atracţia romantică intră în sistemul dorinţei. E alimentată de dopamină. „Trebuie să o am pe această persoană.” Este ataşamentul, adică oxitocina şi opioidele: „Aceasta este o legătură de durată.” Problema este că în noi, oamenii, cele trei pot fi separate. O persoană poate fi într-o relaţie pe termen lung, să se îndrăgostească de altcineva şi să vrea să se culce cu o a treia persoană.

11:26 Un alt mod în care genele ne abat de la drumul cel bun este statutul social. Suntem acut conştienţi de statutul nostru social şi căutăm mereu să-l depăşim. În lumea animală, statutul poate fi ridicat printr-o singură cale, dominarea. Caut comanda prin curaj fizic şi o păstrez bătându-mă cu pumnii în piept, iar tu faci gesturi de supunere. Oamenii au o cu totul altă metodă de a ajunge sus, drumul prestigiului, care este acordat liber. Cineva are expertiză şi cunoştinţe, ştie cum să facă lucruri şi îi oferim acelei persoane statut. Este metoda noastră de a crea mai multe nişe ale statutului, pentru ca oamenii să nu fie mai jos în ierarhie, aşa cum se întâmplă în lumea animalelor.

12:09 Datele nu susţin ideea că banii cumpără fericirea. Dar nu sunt irelevanţi. Dacă priviţi astfel de întrebări, satisfacţia în viaţă, vedeţi satisfacţia crescând cu fiecare treaptă de venit. Vedeţi cum neliniştile cresc când scade venitul. Deci, există clar un efect. Dar efectul este relativ mic. Una dintre problemele cu banii e materialismul. Când oamenii aleargă cu prea multă sete după bani uită de plăcerile simple şi adevărate ale vieţii. Aici avem un cuplu. „Crezi că aceia mai puţin norocoşi au parte de sex mai bun?” Şi acest copil spune: „Lasă-mă singur, cu jucăriile mele!” Unul dintre lucruri este că preiau controlul. Întregul sistem de dorinţe al dopaminei preia controlul şi deraiază de la orice sistem de plăceri.

12:51 Maslow a avut ideea în anii ’50 că, pe măsură ce oamenii se ridică deasupra nevoilor biologice, pe măsură ce lumea devine mai sigură şi nu ne mai facem griji pentru nevoile de bază, sistemul nostru biologic, ceea ce ne motivează, este satisfăcut – ne putem ridica deasupra lor, să gândim dincolo de noi, spre auto-actualizare şi transcendenţă, şi să ne ridicăm deasupra materialismului.

13:13 Voi concluziona scurt, cu câteva date care sugerează că ar putea fi adevărat. Una este despre oameni care au suferit o schimbare totală: au simţit că viaţa şi sistemul de valori li s-a schimbat total. Desigur, dacă priviţi tipul de valori care le-au luat locul… Vedeţi bogăţie, aventură, realizări, plăcere, distracţie, a fi respectat, înainte de schimbare şi valori post-materialiste după aceea. Sistemul de valori la femei se schimbă complet. Dar, la fel, singura care a supravieţuit e fericirea. Au trecut de la farmec, fericire, bogăţie şi autocontrol la generozitate şi iertare.

13:49 Finalizez cu nişte citate. „Este o singură întrebare: Cum să iubeşti această lume?” Rilke: „Dacă viaţa ta cotidiană pare săracă, nu da vina pe ea, învinuieşte-te pe tine. Spune-ţi că nu eşti destul de poet pentru a-i evoca bogăţiile.” „Mai întâi, spune-ţi ce vrei să fii. Apoi fă ce trebuie să faci.”

14:09 Mulţumesc! (Aplauze)

Despre cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff : https://www.ted.com/speakers/nancy_etcoff

 

CĂRŢI utile :

– PSIHOLOGIE PRACTICĂ : http://bit.ly/1ybNPnN

– PSIHOLOGIE : http://bit.ly/14LgsLs : http://bit.ly/1ybXri6 ;

– PSIHOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE : http://bit.ly/1DPneLN ; http://bit.ly/1C73VvY

– PARENTING – EDUCAŢIE PSIHOLOGIE : http://bit.ly/1ybN7GQ

– TESTE PSIHOLOGICE (PSIHOMETRICE) : http://bit.ly/1C0Gir7

– COMUNICARE : http://bit.ly/1524kp8 ; http://bit.ly/1ybYwqc

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2