O analiză a fericirii efectuată de cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff

Nancy Etcoff despre surprinzătoarea ştiinţă a fericirii

Conferinţă TED

Filmed February 2004 at TED2004

https://www.ted.com/talks/nancy_etcoff_on_happiness_and_why_we_want_it?language=ro

Cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff analizează fericirea, modurile în care încercăm să o atingem şi să o sporim, felul în care nu este îngrădită de circumstanţele reale şi efectul ei surprinzător asupra corpurilor noastre.

Transcrierea conferinţei :

0:11 Se numeşte Dependenţa de un sentiment: Căutarea fericirii şi Modelul uman. Am adăugat un Darwin oarecum aspru, dar un cimpanzeu foarte fericit acolo. Căutarea fericirii este obligatorie Omul îşi doreşte să fie fericit, îşi doreşte doar asta, şi nu poate să îşi dorească să nu fie. Suntem plămădiţi să căutăm fericirea, nu doar să ne bucurăm de ea, ci să o dorim tot mai mult.

0:33 Ştiind acest adevăr, cât de pricepuţi suntem să ne sporim fericirea? Cu siguranţă încercăm. Dacă ne uităm pe Amazon, găsim peste 2.000 de titluri cu sfaturi despre cele şapte obiceiuri, nouă alegeri, cele 10 secrete, cele 14.000 de gânduri care ar trebui să aducă fericirea. Un alt mod prin care încercăm să ne sporim fericirea este administrarea de medicamente. Astfel, există peste 120 de milioane de reţete pentru antidepresive. Prozac a fost cu adevărat primul medicament-vedetă. Era curat, eficient, nu erau excese, chiar nu era niciun pericol şi nu era vândut pe sub mână. În 1995, afacerile cu medicamentele ilegale erau de 400 de miliarde de dolari, reprezentând 8% din comerţul mondial, cam la egalitate cu benzina şi petrolul.

1:18 Aceste căi spre fericire n-au sporit fericirea prea mult. O problemă care apare acum este că, deşi nivelurile fericirii sunt la fel de scăzute ca suprafaţa Lunii, depresia şi anxietatea cresc. Unii spun că e datorită diagnosticelor mai bune şi mai mulţi oameni află de ce suferă. Nu e doar asta. Vedem acest lucru în toată lumea. În SUA, la momentul actual, sunt mai multe sinucideri decât omucideri. Este o abundenţă de sinucideri în China. Organizaţia Mondială a Sănătăţii previzionează că, până în 2020, depresia va fi a doua mare cauză de dezabilitate.

1:53 Vestea bună este că, dacă analizăm sondaje din întreaga lume, vedem că aproape trei sferturi din oameni vor spune că sunt măcar cât de cât fericiţi. Dar asta nu urmează niciuna dintre tendinţele obişnuite. De exemplu, acestea evidenţiază mari creşteri ale venitului, dar o curbă a fericirii lină.

2:10 Domeniul meu, psihologia, nu a contribuit prea mult să ne ajute să avansăm spre înţelegerea fericirii umane. În parte, avem moştenirea lui Freud, care era pesimist, care a spus despre căutarea fericirii că e un ţel sortit eşecului, că e stimulat de aspecte infantile ale individului care nu pot fi atinse în realitate. El spune: „Putem fi înclinaţi să spunem că intenţia ca omul să fie fericit nu a fost inclusă în planul creaţiei.” Astfel, ţelul suprem al psihoterapiei psihanalitice era ceea ce Freud numea nefericirea banală.

2:43 (Râsete)

2:45 Şi Freud reflectă în parte anatomia sistemului emoţional al omului, anume că avem şi un sistem pozitiv, şi unul negativ, iar sistemul nostru negativ este extrem de sensibil. De exemplu, ne-am născut iubind gustul dulce şi evitând mâncarea cu gust amar. Descoperim că oamenii sunt mai potrivnici înfrângerii decât sunt fericiţi să câştige. Formula unei căsnicii fericite sunt cinci remarci sau interacţiuni pozitive pentru una negativă. Atât este de puternică trăirea negativă. În special expresiile de dispreţ şi de dezgust. E nevoie de multe elemente pozitive pentru a le învinge.

3:29 Am trecut aici şi răspunsul la stres. Suntem făcuţi pentru pericolele imediate, fizice, iminente, aşa că trupul nostru are o reacţie incredibilă în care intervin opioidele endogene. Avem un sistem foarte vechi şi foarte eficient pentru pericolul fizic. Aşadar, în timp, acesta devine un răspuns la stres, care are un efect enorm asupra corpurilor. Cortizolul inundă creierul; distruge celulele hipocampale şi memoria şi poate duce la tot felul de probleme de sănătate.

3:57 Dar, din păcate, avem nevoie parţial de acest sistem. Dacă am fi conduşi doar de plăcere, nu am supravieţui. Avem două posturi de comandă. Emoţiile sunt răspunsuri intense de scurtă durată la provocări şi la oportunităţi. Fiecare ne permite să trecem la un sine alternativ care e în armonie, se aprinde, omite gânduri, percepţii, sentimente şi amintiri. Tindem să considerăm emoţiile simple sentimente. Dar, de fapt, emoţiile sunt o alertă a tuturor sistemelor care modifică ceea ce ne amintim, ce fel de decizii luăm şi cum percepem lucrurile.

4:29 Trec mai departe, spre noua ştiinţă a fericirii. Ne-am distanţat de pesimismul freudian şi acum oamenii studiază activ asta. Unul dintre punctele-cheie în ştiinţa fericirii este că fericirea şi nefericirea nu sunt capetele unui singur continuum. Modelul freudian este un singur continuum în care, pe măsură ce devii mai puţin nefericit, devii mai fericit. Nu e adevărat – când devii mai puţin nefericit, devii mai puţin nefericit. Fericirea este un cu totul alt capăt al ecuaţiei. Şi asta a lipsit din psihoterapie. Aşa că, atunci când simptomele dispar, ele tind să reapară, pentru că nu se simte cealaltă jumătate, a plăcerii, a fericirii, compasiunii, mulţumirii, ce sunt emoţii pozitive. Ştim acest lucru intuitiv, că fericirea nu este doar absenţa nefericirii. Dar, cumva, nu am formulat ideea decât foarte recent, observând că sunt două sisteme paralele. Se poate să cauţi oportunităţi şi să te protejezi de pericole, în acelaşi timp. Sunt două sisteme reciproce şi care interacţionează dinamic.

5:30 Oamenii au vrut şi să deconstruiască. Folosim cuvântul „fericit” şi este o plajă prea largă pentru termen. Sunt trei emoţii pentru care nu există echivalent în limba engleză: fiero, adică mândria dată de realizarea unei provocări; schadenfreude, adică fericirea de pe urma nefericirii altcuiva, o plăcere răutăcioasă; şi naches, mândria şi bucuria provocată de copiii proprii. Absent din această listă şi din orice discuţie despre fericire este fericirea provocată de fericirea altcuiva. Se pare că nu există un cuvânt pentru asta. Suntem foarte sensibili la negativ, dar este parţial compensat de faptul că avem ceva pozitiv.

6:06 Suntem căutători înnăscuţi de plăcere. Bebeluşilor le place gustul dulce şi urăsc gustul amar. Le place să atingă suprafeţele fine mai mult decât cele aspre. Le place să privească chipurile frumoase mai mult decât feţele banale. Le place să asculte melodii armonice şi nu disonante. Bebeluşii chiar sunt născuţi cu multe plăceri moştenite. Aceasta a fost un enunţ făcut de un psiholog cândva care a spus că 80% din căutarea fericirii ţine doar de gene. E la fel de greu să devii mai fericit cum este să devii mai înalt. Ce prostie! Genele contribuie oarecum la fericire – cam 50% – dar mai rămân 50% care nu sunt explicate.

6:48 Să intrăm o clipă în creier şi să vedem de unde fericirea apare din evoluţie. Avem cel puţin două sisteme aici şi ambele sunt foarte vechi. Unul este sistemul de recompensare, alimentat de substanţa chimică dopamină. Porneşte din zona ventral tegmentală. Merge spre nucleus acumbens, până la cortexul prefrontal, cortexul orbitofrontal, unde se iau deciziile, nivel ridicat. Iniţial, acesta a fost văzut ca un sistem care era sistemul de plăcere al creierului. În anii ’50, Olds şi Milner au pus electrozi în creierul unui şobolan. Şi şobolanul tot apăsa acea bară de mii şi mii de ori. Nu mai mânca. Nu mai dormea. Nu mai făcea sex. Nu făcea altceva decât să apese pe bară. Aşa că au presupus că asta trebuie să fie orgasmatronul creierului.

7:35 S-a dovedit că nu era, este de fapt un sistem de motivare, un sistem de dorinţe. Oferă obiectelor ceea ce se numeşte imbold stimulativ. Face ceva să pară atât de atrăgător, încât trebuie să îl urmăreşti. Este ceva diferit de ceea ce reprezintă sistemul plăcerii, care spune pur şi simplu „Asta îmi place.” Sistemul plăcerii, după cum vedeţi, narcoticele interne, un hormon – oxitocină, împrăştiat în mare măsură în creier. Sistemul de dopamină, sistemul de dorinţe, este mult mai centralizat.

8:06 Alt lucru la emoţiile pozitive e că au un semnal universal. Vedeţi aici zâmbetul. Semnalul universal nu este doar ridicarea colţurilor buzelor spre zogomaticul mare. E şi încreţirea colţului exterior al ochiului, adică orbicularis oculi. Chiar şi copiii de 10 luni, când îşi văd mamele, vor afişa acest tip de zâmbet. Extravertiţii îl folosesc mai mult decât introvertiţii. Persoanele care scapă de depresie îl afişează mai des decât înainte. Dacă vrei să demaşti o adevărată faţă a fericirii, vei căuta această expresie.

8:38 Plăcerile noastre sunt foarte vechi. Şi învăţăm, desigur, alte plăceri, dar multe sunt elementare. Una dintre ele este biofilia, răspunsul nostru la lumea naturală care este foarte profund. Studii foarte interesante făcute pe persoane ce se recuperează după operaţii au scos la iveală că aceia care au stat cu faţa la perete faţă de aceia care au privit copaci sau natura… cei care au privit spre perete au stat mai mult în spital, li s-au administrat mai multe medicamente şi au avut mai multe complicaţii medicale. Este ceva foarte tonic la natură şi e parte din felul cum suntem făcuţi.

9:11 Oamenii în mod deosebit sunt fiinţe imitative. Imităm aproape din secunda când ne-am născut. Acesta este un copil de trei săptămâni. Dacă scoţi limba spre el, copilul va face la fel. Suntem fiinţe sociale de la început. Chiar şi studiile de cooperare arată că la cooperarea dintre indivizi se aprind centre ale recompensei în creier. O problemă pe care a avut-o psihologie e că, în loc să privească această intersubiectivitate… sau importanţa creierului social la oamenii care vin pe lume neajutoraţi şi au nevoie enormă de celălalt… ei s-au concentrat asupra sinelui şi stimei de sine, nu relaţia eu-altul. E mai mult „eu”, nu „noi”. Şi cred că a fost o problemă majoră care e contrară biologiei şi naturii noastre şi nu ne-a făcut deloc mai fericiţi.

9:56 Dacă te gândeşti la asta, oamenii sunt cei mai fericiţi în flux, când sunt absorbiţi de ceva din lume, când sunt cu alţi oameni, când sunt activi, fac sport, se concentrează asupra celor iubiţi, învaţă, fac sex, orice. Nu stau în faţa oglinzii încercând să se înţeleagă sau se gândesc la ei. Nu acestea sunt perioadele când vă simţiţi cel mai fericiţi. O altă dovadă este, atunci când citiţi analizele de text pe calculator a persoanelor care se sinucid. Ceea ce găsim acolo foarte interesant este folosirea persoanei întâi singular, „eu”, „pe mine”, „al meu”, nu „noi” şi „pe noi” – şi scrisorile sunt mai puţin neajutorate decât sunt copleşite de singurătate. Singurătatea nu este un lucru obişnuit pentru oameni. Există o dorinţă profundă de a aparţine.

10:42 Există feluri în care evoluţia ne poate prinde pe picior greşit. De exemplu, genelor nu le pasă dacă suntem fericiţi, le pasă dacă ne înmulţim, dacă ne transferăm genele. De exemplu, avem trei sisteme care stau la baza reproducerii, deoarece e importantă. Este pofta trupească, dorinţa de a face sex, mijlocită de hormonii sexuali Atracţia romantică intră în sistemul dorinţei. E alimentată de dopamină. „Trebuie să o am pe această persoană.” Este ataşamentul, adică oxitocina şi opioidele: „Aceasta este o legătură de durată.” Problema este că în noi, oamenii, cele trei pot fi separate. O persoană poate fi într-o relaţie pe termen lung, să se îndrăgostească de altcineva şi să vrea să se culce cu o a treia persoană.

11:26 Un alt mod în care genele ne abat de la drumul cel bun este statutul social. Suntem acut conştienţi de statutul nostru social şi căutăm mereu să-l depăşim. În lumea animală, statutul poate fi ridicat printr-o singură cale, dominarea. Caut comanda prin curaj fizic şi o păstrez bătându-mă cu pumnii în piept, iar tu faci gesturi de supunere. Oamenii au o cu totul altă metodă de a ajunge sus, drumul prestigiului, care este acordat liber. Cineva are expertiză şi cunoştinţe, ştie cum să facă lucruri şi îi oferim acelei persoane statut. Este metoda noastră de a crea mai multe nişe ale statutului, pentru ca oamenii să nu fie mai jos în ierarhie, aşa cum se întâmplă în lumea animalelor.

12:09 Datele nu susţin ideea că banii cumpără fericirea. Dar nu sunt irelevanţi. Dacă priviţi astfel de întrebări, satisfacţia în viaţă, vedeţi satisfacţia crescând cu fiecare treaptă de venit. Vedeţi cum neliniştile cresc când scade venitul. Deci, există clar un efect. Dar efectul este relativ mic. Una dintre problemele cu banii e materialismul. Când oamenii aleargă cu prea multă sete după bani uită de plăcerile simple şi adevărate ale vieţii. Aici avem un cuplu. „Crezi că aceia mai puţin norocoşi au parte de sex mai bun?” Şi acest copil spune: „Lasă-mă singur, cu jucăriile mele!” Unul dintre lucruri este că preiau controlul. Întregul sistem de dorinţe al dopaminei preia controlul şi deraiază de la orice sistem de plăceri.

12:51 Maslow a avut ideea în anii ’50 că, pe măsură ce oamenii se ridică deasupra nevoilor biologice, pe măsură ce lumea devine mai sigură şi nu ne mai facem griji pentru nevoile de bază, sistemul nostru biologic, ceea ce ne motivează, este satisfăcut – ne putem ridica deasupra lor, să gândim dincolo de noi, spre auto-actualizare şi transcendenţă, şi să ne ridicăm deasupra materialismului.

13:13 Voi concluziona scurt, cu câteva date care sugerează că ar putea fi adevărat. Una este despre oameni care au suferit o schimbare totală: au simţit că viaţa şi sistemul de valori li s-a schimbat total. Desigur, dacă priviţi tipul de valori care le-au luat locul… Vedeţi bogăţie, aventură, realizări, plăcere, distracţie, a fi respectat, înainte de schimbare şi valori post-materialiste după aceea. Sistemul de valori la femei se schimbă complet. Dar, la fel, singura care a supravieţuit e fericirea. Au trecut de la farmec, fericire, bogăţie şi autocontrol la generozitate şi iertare.

13:49 Finalizez cu nişte citate. „Este o singură întrebare: Cum să iubeşti această lume?” Rilke: „Dacă viaţa ta cotidiană pare săracă, nu da vina pe ea, învinuieşte-te pe tine. Spune-ţi că nu eşti destul de poet pentru a-i evoca bogăţiile.” „Mai întâi, spune-ţi ce vrei să fii. Apoi fă ce trebuie să faci.”

14:09 Mulţumesc! (Aplauze)

Despre cercetătorul în ştiinţele cognitive Nancy Etcoff : https://www.ted.com/speakers/nancy_etcoff

 

CĂRŢI utile :

– PSIHOLOGIE PRACTICĂ : http://bit.ly/1ybNPnN

– PSIHOLOGIE : http://bit.ly/14LgsLs : http://bit.ly/1ybXri6 ;

– PSIHOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE : http://bit.ly/1DPneLN ; http://bit.ly/1C73VvY

– PARENTING – EDUCAŢIE PSIHOLOGIE : http://bit.ly/1ybN7GQ

– TESTE PSIHOLOGICE (PSIHOMETRICE) : http://bit.ly/1C0Gir7

– COMUNICARE : http://bit.ly/1524kp8 ; http://bit.ly/1ybYwqc

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2

Carl Honore despre încetinirea ritmului vieţii noastre agitate

Carl Honore despre încetinirea ritmului vieţii noastre agitate Conferinţă TED

Filmed July 2005 at TEDGlobal 2005                                                                                       http://www.ted.com/talks/carl_honore_praises_slowness?language=ro#t-9358

Jurnalistul Carl Honore crede că importanţa pe care Vestul o acordă vitezei distruge sănătatea, productivitatea şi calitatea vieţii. Dar se pregateşte o inversare a situaţiei, pentru că oamenii de rând încep să îşi încetinească vieţile mult prea agitate.

Transcrierea conferinţei :

0:12 Aş vrea să încep cu o observaţie, şi anume că dacă am învăţat ceva în ultimul an, este că ironia supremă a publicării unei cărţi despre lentoare este că trebuie s-o promovezi foarte rapid. Se pare că îmi petrec mai tot timpul zilele astea, grăbindu-mă din oraş în oraş, din studio în studio, din interviu în interviu, servind cartea în bucăţele foarte mici. Pentru că toată lumea în zilele noastre vrea să ştie cum să încetinească, dar vor să afle cum să încetinească foarte rapid. Deci… deci am avut o apariţie la CNN zilele trecute unde am petrecut mai mult la machiaj decât vorbind pe post. Şi cred că – deşi asta nu e chiar atât de surprinzător, nu? Pentru că asta e lumea în care trăim acum, o lume blocată în derulare rapidă.
0:52 O lume obsedată de viteză, de a face totul mai repede, de a înghesui din ce în ce mai multe într-un timp din ce în ce mai scurt. Fiecare moment al zilei pare o cursă împotriva ceasului. Vorbă lui Carrie Fisher, expresia este în biografia mea acolo, dar o s-o repet, „În ziua de azi chiar şi recompensa imediată durează prea mult.” Şi dacă te gândeşti la felul în care încercăm să îmbunătăţim lucrurile, ce facem? Le accelerăm, nu? Obişnuiam să formăm un număr; acum apelăm rapid. Obişnuiam să citim, acum citim rapid. Obişnuiam să mergem, acum mergem în viteză. Şi desigur, obişnuiam să avem întâlniri, acum avem intalniri-fulger. Şi chiar lucrurile care sunt încete prin natura lor – încercăm să le accelerăm. Deci – Deci am fost în New York recent şi am trecut pe lângă un club de sport care avea o reclamă în geam pentru un curs nou, un nou curs de seară. Şi era pentru, aţi ghicit, yoga rapidă. Aşa că a apărut această soluţie perfectă pentru profesioniştii fără timp care vor să, ştiţi, salute soarele, dar vor să-i acorde numai vreo 20 de minute. Vreau să spun, acestea sunt exemple extreme şi sunt amuzante şi râdem de ele.
1:49 Dar este un aspect foarte serios şi cred că în cursa vieţii zilnice pierdem adesea din vedere daunele pe care ni le aduce această viaţă de cuc alergător. Suntem atât de îmbibaţi de cultura vitezei încât aproape nici nu mai observăm preţul pe care îl plătim în fiecare latură a vieţii noastre. În sănătatea noastră, dieta noastră, slujba noastră, relaţiile noastre, mediu şi comunitatea noastră. Şi uneori e nevoie de un semnal de alarmă, nu-i aşa, ca să ne anunţe că ne grăbim prin vieţile noastre, în loc să le trăim cu adevărat, că trăim viaţa rapidă, în locul vieţii bune. Şi cred că pentru mulţi oameni, semnalul de alarmă ia forma unei boli. Ştiţi, o epuizare, sau până la urmă corpul ne spune „Nu mai pot”, şi aruncă prosopul. Sau poate o relaţie se duce de râpă pentru că n-am avut timpul, sau răbdarea, sau liniştea, de a fi cu cealaltă persoană, de a o asculta.
2:40 Semnalul meu de alarmă a venit când am început să îi citesc poveşti fiului meu şi am văzut că la sfârşitul zilei mă duceam în camera lui şi nu puteam să încetinesc – ştiţi, citeam accelerat „Pisica din pălărie”. Ştiţi cum, săream rânduri aici, paragrafe dincolo, uneori o pagină întreagă şi desigur că băieţelul meu ştia cartea pe de rost, aşa că ne certăm. Şi ceea ce ar fi trebuit să fie cel mai relaxant, cel mai intim, cel mai tandru moment al zilei, în care un tată stă şi îi citeşte fiului său, devenise de fapt o bătălie a voinţelor; o ciocnire între viteză lui şi… de fapt, între viteză mea şi lentoarea lui. Şi asta a durat ceva timp, până m-am surprins scanând un articol din ziar cu sfaturi de economisire a timpului pentru oameni grăbiţi. Şi unul dintre sfaturi făcea referire la o serie de cărţi intitulată „Povestea de un minut.” Şi eu, mă cutremur când spun acum acele cuvinte, dar prima reacţie a fost foarte diferită atunci. Primul meu reflex a fost să spun „Aleluia, ce idee grozavă! Este exact ce îmi trebuie ca să grăbesc şi mai mult adormirea copilului.” Dar din fericire mi s-a aprins un beculeţ şi următoarea mea reacţie a fost foarte diferită şi am făcut un pas înapoi şi m-am gândit „Hopa, chiar la asta s-a ajuns? Sunt chiar atât de grăbit încât sunt gata să-mi expediez fiul doar cu un sunet la sfârşitul zilei?” Şi apoi am aruncat ziarul, şi mă pregăteam să urc în avion, şi am stat acolo şi am făcut ceva ce nu mai făcusem de multă vreme, mai exact n-am făcut nimic. Doar m-am gândit, m-am gândit mult şi bine. Şi până am coborât din avion, mă hotărâsem să fac ceva în privinţa asta. Vroiam să investighez toată cultura asta a cucilor alergători şi efectele ei asupra mea şi asupra celorlalţi.
4:10 Şi aveam două întrebări în minte. Prima era „Cum de am devenit aşa rapizi?” Iar a doua era „Este posibil, sau măcar de dorit, să încetinim?” Acum, dacă ne gândim la cum a ajuns lumea noastră aşa de accelerată, ies la iveală suspecţii de serviciu. Ne gândim, ştiţi, la urbanizare, consumerism, locul de muncă, tehnologie. Dar cred că dacă trecem de aceste forţe, ajungem la ceva ce ar putea fi motivul mai profund, la miezul problemei, care este modul în care privim timpul în sine. În alte culturi, timpul e ciclic. Se crede că el curge în cercuri mari, încete. Întotdeauna se înnoieşte şi se împrospătează. În vreme ce în Vest, timpul este liniar. Este o resursă finită, mereu se scurge. Ori îl foloseşti, ori îl pierzi. Timpul înseamnă bani, cum a spus Benjamin Franklin. Şi cred că asta are efecte psihologice asupra noastră, ne… ne creează o ecuaţie. Timp e puţin, deci ce facem? Păi…păi accelerăm, nu? Încercăm să facem din ce în ce mai multe în din ce în ce mai puţin timp. Transformăm fiecare moment al zilei într-o cursă spre linia de sosire. O linie la care, de fapt, nu ajungem niciodată, dar care tot o linie de sosire este. Şi cred că întrebarea este dacă se poate să scăpăm de acest mod de gândire. Şi din fericire, răspunsul este da, pentru că eu am descoperit, când am început să caut, că există un curent global împotriva acestei culturi care ne spune că mai repede e mereu mai bine şi că mai ocupat e cel mai bine.
5:34 În toată lumea, oamenii fac ceva de neimaginat: încetinesc şi află că deşi gândirea convenţională le spune că dacă reduci viteza, eşti călcat în picioare, contrariul se dovedeşte a fi adevărat. Că încetinind în momentele potrivite, oamenii află că fac totul mai bine. Mănâncă mai bine, fac dragoste mai bine, fac sport mai bine, muncesc mai bine, trăiesc mai bine. Iar în acest tip de cazan în care se amestecă momente, locuri şi încetiniri, se găseşte ceea ce mulţi oameni numesc acum Mişcarea Internaţională a Lentorii.
6:05 Acum dacă îmi permiteţi un mic act de ipocrizie, am să vă ofer un foarte rapid rezumat a ceea ce se întâmplă în cadrul Mişcării. Dacă vă gândiţi la mâncare, mulţi veţi fi auzit de mişcarea „Mâncare Lentă.” A început în Italia dar s-a răspândit în întreaga lume şi acum are 100 000 de membri în 50 de ţări. Şi se conduce după un mesaj foarte simplu şi de bun simţ, şi anume acela că obţinem mai multă plăcere şi mai multă sănătate din mâncarea noastră când o cultivăm, o preparăm şi o consumăm într-un ritm rezonabil. Mai cred că explozia mişcării fermelor organice şi renaşterea pieţelor ţărăneşti este o altă…sunt alte ilustrări ale faptului că oamenii încearcă disperaţi să scape de consumarea şi prepararea şi cultivarea mâncării lor după un program industrial. Vor să se întoarcă la ritmuri mai lente. Iar din mişcarea Mâncării Lente s-a dezvoltat ceva numit mişcarea „Oraşelor Lente”, care a început în Italia, dar s-a răspândit în toată Europa şi mai departe. Datorită ei, oraşele încep să îşi regândească organizarea peisajului urban în aşa fel încât oamenii să fie încurajaţi să încetinească şi să miroasă trandafirii şi să aibă relaţii unii cu alţii. Se reduce traficul, se pun bănci în parcuri, se plantează flori.
7:17 Şi într-un fel, aceste schimbări reprezintă mai mult decât suma părţilor lor, pentru că eu cred că atunci când un Oraş Lent devine în mod oficial un Oraş Lent, este ca un fel de declaraţie filozofică. Spune lumii şi propriilor locuitori că noi credem că lentoarea are un rol de jucat în secolul 21. În medicină, cred că mulţi oameni sunt puternic dezamăgiţi de tipul de mentalitate solutie-rapida pe care-l găseşti în medicina convenţională. Şi milioane de oameni din întreaga lume se îndreaptă către forme complementare şi alternative de medicină, care tind să folosească metode mai lente, mai blânde, mai holistice de vindecare. Acum, bineînţeles că terapiile complementare sunt controversate şi eu personal mă îndoiesc că spălătura cu cafea va avea vreodată suportul comunităţii ştiinţifice. Însă alte tratamente cum sunt acupunctura şi masajul, sau chiar doar relaxarea, au în mod evident un fel de beneficiu. Pretutindeni, facultăţi de medicină renumite au început să studieze aceste practici ca să afle cum funcţionează şi ce putem învăţa de la ele.
8:13 Sexul. Se practică mult sex rapid, nu? Terminăm… în fine, nu intenţionam să fac un joc de cuvinte. Mă îndreptam, să zicem, încet către Oxford şi am intrat într-un magazin de ziare şi am văzut o revistă, o revistă pentru bărbaţi, care avea pe copertă titlul „Cum să-ţi aduci partenera la orgasm în 30 de secunde.” Deci, înţelegeţi, chiar şi sexul se face cu cronometrul în zilele noastre. Acum, desigur că şi mie îmi place una mică la fel ca oricui, dar cred că am câştiga foarte mult din sexul lent, din a încetini ritmul în dormitor. Ştiţi, accesezi acei, să zicem, curenţi psihologici, emoţionali, spirituali mai profunzi, şi obţii un orgasm mai puternic în urma acumulării. Mai multă plăcere la acelaşi preţ, să zicem. Pointer Sisters au fost cele mai elocvente, nu-i aşa, când au lăudat amantul cu mâini lente. Şi toţi am râs de Sting acum câţiva ani când a început sexul tantric, dar derulezi câţiva ani, şi acum găseşti cupluri de toate vârstele îngrămădite la seminarii, sau poate doar la ei în dormitor, încercând să găsească moduri de a reduce viteza şi de a face sex mai bine. Şi desigur în Italia, unde oamenii par întotdeauna să ştie unde să-şi găsească plăcerea, au lansat o mişcare oficială de Sex Lent.
9:24 Locul de muncă… în cea mai mare parte a lumii, America de Nord este o excepţie notabilă, orele de muncă s-au redus. Europa este un exemplu al faptului că oamenii cresc nivelul calităţii propriei vieţi pe măsură ce muncesc mai puţin şi că productivitatea lor pe oră creşte. Desigur că există probleme cu săptămâna de muncă de 35 de ore din Franţa, prea mult, prea devreme, prea rigidă. Dar alte ţări din Europa, în special cele nordice, ne arată că este posibil să ai o economie grozavă fără să fii ahtiat de muncă. Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda sunt acum printre cele mai competitive 6 economii ale lumii, şi au un număr de ore de muncă care ar face americanul de rând să plângă de invidie. Iar dacă treci de nivelul de ţară şi ajungi la cel de micro-companie, din ce în ce mai multe companii înţeleg acum că trebuie să permită angajaţilor fie să lucreze mai puţine ore, fie să se deconecteze, să ia o pauză de prânz, să stea într-o cameră liniştită, să îşi închidă Blackberry-urile şi laptop-urile, voi cei din spate, telefoanele mobile, în timpul zilei sau în weekend, ca să aibă timp să se reîncarce şi să lase creierul să ajungă la acea stare creativă a gândirii.
10:36 Totuşi, în zilele noastre, nu doar adulţii muncesc prea mult, nu? Şi copiii fac la fel. Am 37 de ani şi copilăria mea s-a încheiat la mijlocul anilor ’80, aşa că mă uit la copiii de azi şi mă uimeşte felul în care ei se agită cu mai multe teme, mai multe meditaţii, mai multe activităţi extraşcolare, decât ne-am fi putut imagina cu o generaţie în urmă. Iar unele dintre cele mai emoţionante email-uri pe care le primesc pe site vin de fapt de la adolescenţi aflaţi în pragul epuizării, care mă roagă să le scriu părinţilor că să îi ajut să încetinească, să îi ajut să coboare de pe această bandă rulantă la viteză maximă. Dar din fericire, există o urmare şi pentru părinţi, şi aflăm că oraşe din Statele Unite se aliază şi interzic activităţile extraşcolare într-o anumită zi a lunii, pentru ca oamenii să poată să se destindă şi să petreacă timp cu familia, şi să încetinească.
11:24 Temele sunt altceva. Există interdicţii ale temelor care apar în toată lumea dezvoltată, în şcoli care puneau mare accent pe ele ani întregi şi care văd acum că mai puţin poate însemna mai mult. A fost un caz în Scoţia recent unde o şcoală privată cu taxă şi rezultate bune a interzis temele pentru toţi elevii sub 13 ani, iar părinţii de succes s-au speriat şi au zis „Ce e cu voi, ştiţi, copiii noştri vor rămâne în urmă”, iar directorul a spus „Nu, nu, copiii voştri trebuie să o ia încet la sfârşitul zilei.” Şi luna trecută, când au aflat rezultatele examenelor, au văzut că notele de la matematică şi ştiinţe au crescut cu 20% faţă de media de anul trecut. Ceea ce cred eu că e foarte important este că universităţile de elită, pe care se dă vina pentru ambiţionarea şi stresarea copiilor, au început să constate un nivel din ce în ce mai scăzut al studenţilor care se înscriu. Aceşti copii au note grozave, au CV-uri atât de pline de activităţi extraşcolare, încât îţi vine să plângi. Dar le lipseşte scânteia, le lipseşte abilitatea de a gândi creativ şi deosebit, nu mai ştiu să viseze. Astfel că aceste şcoli din Ivy League, plus Oxford şi Cambridge şi altele, încep să transmită un mesaj părinţilor şi elevilor, şi anume că trebuie să reducă puţin viteza. Harvard, spre exemplu, a trimis o scrisoare studenţilor de anul I, în care li se spunea că o să primească mai mult de la viaţă şi de la Harvard dacă încetinesc. Dacă fac mai puţine lucruri, dar dau lucrurilor timp, timpul de care au ele nevoie, ca să se bucure de ele, să le savureze. Chiar dacă asta înseamnă să nu facă nimic uneori. Iar acea scrisoare se numeşte, foarte potrivit zic eu, „Ia-o mai încet!”, cu semnul exclamării la sfârşit.
12:51 Oriunde ne uităm, mesajul este acelaşi, în opinia mea. Mai puţin reprezintă adesea mai mult, mai încet este de multe ori mai bine. Dar acestea fiind zise, nu ne este aşa uşor să încetinim, nu? Vreau să zic, aţi auzit că am luat o amendă pentru viteză în timp ce făceam cercetare pentru cartea mea cu beneficiile încetinirii, şi e adevărat, dar nu e tot. Mă îndreptam de fapt spre o cină ţinută de cei de la Mâncare Lentă. Şi dacă toate astea n-ar fi destul de stânjenitoare, am primit amenda în Italia. Dacă vreunul dintre voi a condus pe o autostradă în Italia, aveţi o idee în legătură cu ce viteză aveam.
13:21 (Râsete)
13:24 Dar de ce ne e aşa de greu să încetinim? Cred că sunt diverse motive. Unul este că viteza e distractivă, ştiţi, viteza e sexy. E vorba de aportul de adrenalină. E greu să renunţăm la el. Cred că există şi o dimensiune metafizică, viteza devine modul nostru de a ne izola faţă de întrebările mai mari, mai adânci. Ne umplem minţile cu ceea ce ne distrage atenţia, ne ţine ocupaţi, că nu fim nevoiţi să ne întrebăm sunt bine? Sunt fericit? Îmi cresc copiii aşa cum trebuie? Politicienii iau decizii bune în numele meu? Un alt motiv, care cred eu că e cel mai puternic, pentru care ne vine greu să o luăm mai încet, este tabuul cultural pe care l-am ridicat în jurul încetinirii. „Încet” este un cuvânt murdar în cultura noastră. Este sinonim cu „leneş”, „indolent”, cu un om care renunţă uşor. Cum se zice, „E puţin mai încet.” Este de fapt sinonim cu a fi prost.
14:10 Cred că Mişcarea Lentorii, sau de fapt scopul ei, obiectivul ei principal, este să sfărâme acest tabu, şi să ne spună că de fapt da, uneori încetineala nu este – răspunsul, că există „încetineală rea”. Ştiţi că – am rămas blocat recent pe M25, care este un drum inel în jurul Londrei, de curând, şi am stat trei ore şi jumătate acolo. Şi pot să vă spun, asta e o încetineală foarte rea. Dar ideea nouă, ideea revoluţionară a Mişcării Lentorii, este aceea că există şi „încetineli bune”. Ele înseamnă să ne facem timp să mâncăm cu familia, cu televizorul stins. Sau să ne facem timp să privim problemele din toate unghiurile în birou şi să luăm cea mai bună decizie la locul de muncă. Sau poate doar să ne facem timp să o luăm mai încet şi să savurăm viaţa.
14:53 Cel mai înălţător lucru pe care l-am descoperit legat de ce s-a întâmplat cu cartea de la apariţia ei, a fost reacţia pe care a stârnit-o. Ştiam că atunci când va apărea cartea mea despre încetineală, va fi salutată de brigadă New Age, dar ea a fost acceptată cu mult entuziasm şi de lumea corporatistă, ştiţi, de presă de afaceri dar şi de marile companii şi de organizaţiile de leadership. Şi asta pentru că oamenii din vârful piramidei, oameni ca voi, cred eu, încep să înţeleagă că există prea multă viteză în sistem, prea multă agitaţie, şi că este timpul să descoperim sau să revenim la artă pierdută a schimbării vitezelor. Un alt semnal încurajator, cred, este că această idee nu a fost adoptată numai în zonele dezvoltate ale lumii. În cele în curs de dezvoltare, în ţările care sunt pe cale să facă saltul în categoria ţărilor dezvoltate, China, Brazilia, Tailanda, Polonia şi aşa mai departe, în aceste ţări a fost adoptată Mişcarea Lentorii de către mulţi oameni şi a apărut o dezbatere în mass-media lor, pe străzi. Pentru că eu cred că se uită spre Vest şi îşi spun „Uite, ne place această parte din ceea ce aveţi voi, dar nu suntem prea siguri de aceasta.”
15:57 Acestea fiind zise, este oare, este posibil? Aceasta e principala întrebare pe care ne-o punem astăzi. Este posibil să încetinim? Şi eu sunt fericit să vă spun că răspunsul este un DA răsunător. Eu sunt dovada A, un dependent de viteză oarecum reformat şi reabilitat. Încă iubesc viteza. Ştiţi, eu stau în Londra şi lucrez ca jurnalist, şi îmi place zumzetul şi agitaţia şi aportul de adrenalină pe care le aduc amândouă. Joc squash şi hochei pe gheaţă, două sporturi foarte rapide, şi n-aş renunţa la ele pentru nimic în lume. Dar în ultimul an, am început să restabilesc legatura cu broasca ţestoasă din mine.
16:38 (Râsete)
16:39 Asta înseamnă că, de la o vreme, nu mă mai supraîncarc fără sens. Nu mai funcţionez automat ca un dependent de grabă. Nu mai aud carul înaripat al timpului cum se apropie, sau cel puţin nu atât cât îl auzeam înainte. De fapt pot să-l aud acum, pentru că văd cum mi se termină timpul. Iar partea bună a acestui lucru este că mă simt chiar mult mai fericit, mai sănătos, mai productiv decât oricând. Simt că îmi trăiesc viaţa în loc să alerg prin ea. Şi poate cel mai important indicator al acestui fapt este că simt că relaţiile mele sunt mai profunde, mai bogate, mai puternice.
17:26 Iar pentru mine, testul cu turnesol, să zicem, care îmi arată dacă funcţionează şi ce semnifică, îl reprezintă poveştile de adormit copiii, pentru că de fapt de acolo a pornit toată aventura. Şi acolo veştile sunt de asemenea bune, ştiţi, la sfârşitul zilei, merg în camera fiului meu. Nu port ceas. Îmi închid calculatorul, aşa că nu pot auzi când îmi vine un e-mail, şi încetinesc până la ritmul lui şi citim. Şi pentru că toţi copiii au ceasul lor intern şi ritmul lor, copiii nu acordă „timp de calitate” când îţi planifici 10 minute ca ei să se deschidă în faţa ta. Ei au nevoie ca tu să te mişti în ritmul lor. Am văzut că la 10 minute după ce am început o poveste, fiul meu îmi spune dintr-odată „Ştii, mi s-a întâmplat ceva la joacă şi m-a supărat tare.” Şi începem să conversăm pe tema asta. Şi acum îmi dă seama că poveştile de seară obişnuiau să fie un fel de căsuţă pe care trebuia s-o bifez, ceva de care mi-era groază, pentru că erau lente şi trebuia să trec repede peste ele. Au devenit răsplata mea la sfârşitul zilei, ceva ce am ajuns să preţuiesc mult. Am un fel de final de Hollywood pentru discursul din această după-amiază, care sună cam aşa.
18:28 Acum câteva luni, mă pregăteam să plec într-un alt turneu cu cartea, şi aveam genţile pregătite. Eram jos, în faţa uşii, aşteptam un taxi, şi a coborât fiul meu pe scări şi îmi făcuse o felicitare. Şi o luase cu el. Prinsese cu capse două cartonaşe, cam ca astea, şi pusese un abţibild cu personajul lui preferat, Tintin, pe faţă. Şi mi-a zis, sau mi-a dat-o şi eu am citit-o, scria „Pentru tati, cu drag Benjamin.” Şi m-am gândit „Ce drăguţ, e o felicitare să-mi poarte noroc în turneu?”
Şi el a zis „Nu, nu, nu, tati – este o felicitare pentru că eşti cel mai bun cititor de poveşti din lume.” Şi m-am gândit, „Da, ştii, treaba asta cu încetinitul chiar funcţionează.”
19:07 Vă mulţumesc foarte mult.

Despre Carl Honore : http://www.ted.com/speakers/carl_honore

Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii…

Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai… instruiască un pic:  http://bit.ly/1RqpuCj

Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect – Elevi, Părinţi, Profesori:  http://bit.ly/1RqqtCu

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2

Dan Gilbert – De ce suntem fericiţi ?

Conferinţă TED 

Filmed February 2004 at TED2004

„Dan Gilbert, autorul cărţii Stumbling on Happiness, contestă ideea că vom fi nefericiţi dacă nu obţinem ceea ce ne dorim.”Sistemul imunitar” al psihicului nostru ne permite să fim cu adevărat fericiţi chiar şi atunci când lucrurile nu merg aşa cum le-am plănuit.”

Dan Gilbert – Psychologist; happiness expert. Harvard psychologist Dan Gilbert says our beliefs about what will make us happy are often wrong — a premise he supports with intriguing research, and explains in his accessible and unexpectedly funny book, Stumbling on Happiness. Full Bio : http://www.ted.com/speakers/dan_gilbert

Transcrierea Conferinţei :

0:11 Când ai doar 21 de minute să vorbeşti, două milioane de ani par foarte mult timp. Dar din perspectiva evoluţiei, două milioane de ani nu înseamnă nimic. Cu toate acestea, în ultimele două milioane de ani creierul uman aproape şi-a triplat masa, pornind de la cele şase sute de grame ale acestui strămoş al nostru, Habilis, şi ajungând la halca de aproape un kilogram şi jumătate pe care fiecare dintre cei de aici o poartă între urechi.Ce are un creier mare încât natura să ţină morţiş ca fiecare dintre noi să aibă unul?

0:41Ei bine, s-a dovedit că, atunci când creierele se triplează în mărime, ele nu doar devin de trei ori mai mari, ci capătă şi structuri noi. Iar unul dintre principalele motive pentru care creierul nostru a crescut aşa de mare este că a căpătat o porţiune nouă, denumită lobul frontal. Şi în special o parte a acestuia, numită cortex pre-frontal. Ce face cortexul pre-frontal pentru tine ca să justifice rearanjarea arhitecturală completă a craniului uman în doar o clipă la scara de timp a evoluţiei?

1:05Ei bine, cortexul pre-frontal face o mulţime de lucruri, dar unul dintre cele mai importante lucruri pe care le face este acela că e un simulator de experienţe. Piloţii aerieni exersează în simulatoare de zbor ca să nu comită greşeli reale în avioane.Fiinţele umane au această minunată adaptare care le permite să treacă prin diverse experienţe în capetele lor înainte să le încerce în viaţa reală. Asta e o şmecherie pe care niciunul dintre strămoşii noştri nu o poate face şi pe care niciun alt animal nu o poate face la fel de bine ca noi. Este o adaptare minunată. La acelaşi nivel cu degetele opozabile, poziţia bipedă şi limbajul, este unul dintre lucrurile care au făcut ca specia noastră să coboare din copaci şi să ajungă în mall.

1:46Acum – (Râsete) – toţi cei de aici aţi făcut asta. Vreau să spun că Ben and Jerry’s nu vând îngheţată de ficat cu ceapă. Nu pentru că ar fi fabricat-o, ar fi încercat-o şi-ar fi zis „bleah.” Ci pentru că, fără să te ridici de pe scaun, poţi simula acea aromă şi poţi spune „bleah” înainte să fabrici îngheţata.

2:04Haideţi să vedem cum funcţionează simulatorii voştri de experienţă. Haideţi să facem un diagnostic rapid înainte să continui cu restul prezentării. Iată două viitoruri diferite pe care vă invit să le contemplaţi şi puteţi încerca să le simulaţi, pentru ca apoi să-mi spuneţi pe care credeţi că l-aţi prefera. Unul dintre ele este să câştigaţi la loterie. Asta înseamnă cam 314 milioane de dolari. Iar celălalt este să deveniţi paraplegici. Aşadar, gândiţi-vă un moment. Probabil că nici n-aveţi nevoie de un moment.

2:35E interesant că există date despre aceste două grupuri de oameni, date despre cât de fericiţi sunt. Şi asta este exact ceea ce vă aşteptaţi, nu-i aşa? Dar nu acestea sunt datele. Pe acestea le-am inventat eu!

2:47Acestea sunt datele reale. Aţi greşit la această întrebare de cultură generală şi abia au trecut cinci minute din prezentare. Deoarece în realitate, la un an după ce nu-şi mai pot folosi picioarele şi la un an după câştigul la loto, câştigătorii loteriei şi paraplegicii sunt la fel de fericiţi cu vieţile lor.

3:03Acum să nu vă supăraţi prea tare că aţi greşit la această primă întrebare de cultură generală, pentru că toată lumea greşeşte mereu la toate întrebările de acest fel.Cercetările efectuate în laboratorul meu şi cele pe care le-au întreprins economiştii şi psihologii din întreaga ţară ne-au arătat ceva suprinzător. Ceva ce se cheamă prejudecata impactului, adică tendinţa simulatorului de a funcţiona rău. De a te face să crezi că diferitele rezultate sunt mai diferite decât sunt ele de fapt.

3:31De la studii în natură la studii de laborator vedem că pierderea sau câştigarea alegerilor, pierderea sau câştigarea unui partener romantic, obţinerea sau ne-obţinerea unei promovări, trecerea sau picarea unui examen la facultate şi aşa mai departe, au mult mai puţin impact, mai puţină intensitate şi mult mai puţină durată decât se aşteaptă oamenii să aibă. De fapt, un studiu recent – şi asta aproape că mă lasă perplex – un studiu recent care arată cum sunt oamenii influenţaţi de traumele majore din viaţă sugerează că dacă ceva s-a întâmplat cu mai mult de trei luni în urmă, cu doar câteva excepţii, nu are niciun impact asupra fericirii voastre.

4:05De ce? Pentru că fericirea poate fi sintetizată. Sir Thomas Brown scria în 1642: „Sunt cel mai fericit om în viaţă. Am în mine ceva ce poate transforma sărăcia în bogăţie, greutatea în prosperitate. Sunt mai invulnerabil decât Ahile; destinul n-are niciun loc în care să mă lovească.” Ce maşinărie remarcabilă are tipul ăsta în capul lui?

4:30Ei bine, e vorba exact de aceeaşi maşinărie remarcabilă pe care o avem cu toţii. Fiinţele umane au ceva la care ne-am putea gândi ca la un sistem imunitar al psihicului. Un sistem de procese cognitive, în mare parte procese cognitive non-conştiente, care îi ajută să-şi schimbe vederile lor asupra lumii, astfel încât ei să se simtă mai bine în lumile în care se găsesc. Ca şi Sir Thomas, şi voi aveţi această maşinărie. Spre deosebire de Sir Thomas, se pare că nu ştiţi asta.

5:00Noi sintetizăm fericirea, dar credem că ea e un lucru care poate fi găsit. Nu aveţi nevoie să vă dau prea multe exemple de oameni care sintetizează fericirea, cred. Deşi vă voi arăta nişte dovezi experimentale, nu trebuie să le căutaţi foarte departe.

5:17Ca o provocare pentru mine, fiindcă spun asta din când în când în prezentări, am luat un exemplar din New York Times şi am încercat să găsesc situaţii în care oamenii sintetizează fericirea. Şi iată trei tipi care sintetizează fericirea. „Sunt cu mult mai bine fizic, financiar, emoţional, mental şi în aproape orice alt fel.” „Nu regret nicio clipă. A fost o experienţă magnifică.” „Cred că a ieşit cum era mai bine.”

5:36Cine sunt aceste personaje al naibii de fericite? Ei bine, primul este Jim Wright. Unii dintre voi sunt destul de bătrâni pentru a-şi aduce aminte: a fost preşedintele Camerei Reprezentanţilor şi a demisionat ruşinos când un tânăr republican pe nume Newt Gingrich a aflat despre o afacere dubioasă cu cărţi pe care o făcuse. A pierdut totul. Cel mai puternic democrat din ţară a pierdut totul. Şi-a pierdut banii, puterea. Ce are el de spus despre asta după toţi aceşti ani? „Sunt cu mult mai bine fizic, financiar, emoţional, mental şi în aproape orice alt fel.” Ce alt fel de a fi mai bine ar putea exista?Vegetal? Mineral? Animal? Le-a acoperit cam pe toate.

6:10De Moreese Bickham n-aţi auzit niciodată. Moreese Bickham a rostit aceste cuvinte când a fost eliberat. Avea 78 de ani. Petrecuse 37 de ani într-o închisoare din Louisiana pentru o crimă pe care nu o comisese. În cele din urmă, a fost exonerat la vârsta de 78 de ani, prin dovezi ADN. Şi ce a avut el de spus despre experienţa lui? „Nu regret nicio clipă. A fost o experienţă magnifică.” Magnifică! Tipul ăsta nu spune: Ei, ştiţi, erau nişte tipi de treabă. Aveau şi o sală de gimnastică.” Ci „magnific,” un cuvânt pe care de obicei îl păstrăm pentru lucruri precum experienţele religioase.

6:39Harry S. Langerman a rostit aceste cuvinte, iar el e cineva pe care s-ar putea să-l fi cunoscut dar n-aţi făcut-o, pentru că în 1949 el a citit în ziar un mic articol despre un stand de hamburgeri al unor fraţi pe nume McDonalds. Şi s-a gândit: „E o idee foarte bună!” Aşa că s-a dus să-i caute. Ei i-au zis: „Îţi putem da o franciză pentru trei mii de dolari.” Harry s-a întors la New York şi i-a cerut fratelui său, care era bancher de investiţii, să-i împrumute cei trei mii de dolari, iar vorbele nemuritoare ale fratelui au fost: „Idiotule, nimeni nu mănâncă hamburgeri.” N-a vrut să-i împrumute banii şi, bineînţeles, şase luni mai târziu Ray Croc a avut exact aceeaşi idee. S-a dovedit că oamenii mănâncă hamburgeri şi Ray Croc, pentru o vreme, a devenit cel mai bogat om din America.

7:16Şi în fine – cea mai bună din toate lumile posibile – unii dintre voi recunosc această fotografie din tinereţe a lui Pete Best, care a fost iniţial bateristul trupei Beatles, până când aceştia l-au trimis undeva cu nişte treabă şi ei au şters-o şi l-au ales pe Ringo într-un turneu. Ei bine, în 1994 când Pete Best a fost intervievat – da, mai e baterist; da, e muzician de studio – el a zis aşa: „Sunt mai fericit decât dacă aş fi fost cu Beatles.”

7:39OK. Avem ceva important de învăţat de la aceşti oameni şi anume secretul fericirii. Iată-l, gata să fie în sfârşit revelat. Unu: adună bogăţie, putere şi prestigiu, apoi pierde-le. (Râsete) Doi: petrece-ţi cât mai mult din viaţă în închisoare. (Râsete) Trei: îmbogăţeşte pe altcineva tare, tare de tot. (Râsete) Şi în fine: niciodată nu te alătura Beatleşilor. (Râsete)

8:04OK. Acum eu, ca Ze Frank, pot prezice următorul vostru gând, care este „Da, sigur.” Fiindcă atunci când oamenii sintetizează fericire, cum par să fi făcut aceşti domni, le zâmbim toţi, dar ne cam dăm ochii peste cap şi spunem: „Da, sigur, de fapt nu ţi-ai dorit niciodată postul.” „Da, sigur. De fapt n-ai avut prea multe în comun cu ea, şi ţi-ai dat seama de asta exact când ea ţi-a aruncat inelul de logodnă în faţă.”

8:30Strâmbăm din nas fiindcă credem că fericirea sintetică nu e de aceeaşi calitate ca ceea ce am putea numi fericire naturală. Ce înseamnă aceşti termeni? Fericirea naturală este ceea ce simţim atunci când obţinem ceea ce vrem, iar fericirea sintetică este ceea ce facem atunci când nu obţinem ceea ce vrem. Iar în societatea noastră credem cu tăriecă fericirea sintetică este una inferioară. De ce credem asta? E foarte simplu. Ce fel de motor economic ar mai continua să duduie dacă am crede că a nu obţine ceea ce vrem ne poate face la fel de fericiţi cu a-l obţine?

9:06Cu scuzele de rigoare către prietenul meu Matthieu Ricard, un mall plin de călugări Zennu va fi deosebit de profitabil pentru că ei nu-şi doresc destul de multe lucruri. Ceea ce vreau să spun este că fericirea sintetică este întrutotul la fel de reală şi de durabilă ca fericirea peste care daţi atunci când obţineţi exact ceea ce vă propuneaţi. Sunt un om de ştiinţă, aşa că am să fac asta nu cu retorică, ci înbăindu-vă în câteva date.

9:34Să vă arăt mai întâi o paradigmă experimentală care este folosită pentru a demonstra sinteza fericirii printre bătrânii obişnuiţi. Şi nu este a mea. Este o paradigmă veche de 50 de ani, numită paradigma liberei alegeri. E foarte simplă. Oferiţi, să zicem, şase obiecte şi cereţi unui subiect să le ordoneze de la cel mai plăcut la cel mai neplăcut. În acest caz, fiindcă experimentul despre care vă voi spune le foloseşte, obiectele sunt afişe de Monet. Aşadar, oricine poate ordona aceste afişe de Monet de la cele care îi plac cel mai mult la cele care îi displac cel mai mult. Acum îţi dăm o alegere: „Se întâmplă să mai avem nişte afişe în dulap. Îţi vom da unul ca premiu de luat acasă.Avem numărul trei şi numărul patru,” îi spunem subiectului. Aceasta e o alegere cam grea, pentru că niciunul nu e puternic preferat în comparaţie cu celălalt, dar în mod firesc oamenii tind să aleagă numărul trei pentru că le-a plăcut puţin mai mult decât numărul patru.

10:23Ceva mai târziu – pot să fie 15 minute, pot să fie 15 zile – aceiaşi stimuli sunt puşi în faţa subiectului şi acestuia i se cere să îi re-ordoneze. „Spune-ne cât de mult îţi plac acum.” Ce se întâmplă? Priviţi cum se sintetizează fericirea. Acesta este rezultatul care a fost obţinut în mod repetat. Priviţi sintetizarea fericirii. Vreţi să vedeţi din nou? Fericire!„Cel pe care l-am primit e mult mai bun decât credeam! Cel pe care nu l-am primit e naşpa!” (Râsete) Aceasta este sinteza fericirii.

10:52Deci care e răspunsul corect la această situaţie? „Da, sigur!” Acum iată experimentul pe care l-am făcut noi şi sper ca asta să vă convingă că „Da, sigur!” nu a fost răspunsul corect.

11:05Am efectuat experimentul cu un grup de pacienţi care aveau amnezie anterogradă. Aceşti pacienţi sunt internaţi în spital. Cei mai mulţi au sindromul Korsakoff, o psihoză polinevritică – au băut mult prea mult şi nu-şi mai pot forma amintiri noi. OK? Îşi amintesc despre copilăria lor, dar dacă intri şi te prezinţi, iar apoi ieşi din cameră, în momentul în care te întorci ei nu mai ştiu cine eşti.

11:27Ne-am luat afişele cu Monet la spital. Şi le-am cerut acestor pacienţi să le ordoneze de la cele care le plac cel mai mult la cele care le displac cel mai mult. Le-am dat apoi să aleagă între numerele trei şi patru. Ca toţi ceilalţi, şi ei au zis: „O, mulţumesc, doctore! E super! Chiar îmi trebuie un nou afiş. O să iau numărul trei.” Le-am explicat că le vom trimite numărul trei prin poştă. Ne-am adunat materialele şi am ieşit din salon, şi am aşteptat jumătate de oră. Revenind în salon, le spunem: „Salut, ne-am întors.”Pacienţii, fie binecuvântaţi, zic: „O, doctore, îmi pare rău, am o problemă de memorie, de aceea sunt aici. Nu-mi aduc aminte dacă ne-am mai întâlnit.” Sigur, Jim, nu-ţi aminteşti? Am fost chiar aici cu afişele de Monet.” Îmi pare rău, doctore, nu ştiu despre ce vorbeşti.” „Nu-i nimic, Jim. Tot ce vreau să faci este să le ordonezi pe acestea de la cele care îţi plac cel mai mult la cele care îţi plac cel mai puţin.”

12:21Şi ei ce fac? Să verificăm mai întâi şi să ne asigurăm că sunt cu adevărat amnezici. Îi întrebăm pe aceşti pacienţi amnezici ce afiş au deja, pe care l-au ales ultima dată, care dintre ele este al lor. Şi constatăm că pacienţii amnezici pur şi simplu ghicesc. Acestea sunt controale normale, pe care dacă le-aş face cu voi, aţi şti cu toţii să spuneţi ce afiş aţi ales. Dar dacă fac asta cu pacienţi amnezici, ei n-au nici cea mai vagă idee. Nu pot alege afişul lor dintr-o înşiruire.

12:48Asta fac subiecţii normali: sintetizează fericirea. Corect? Aceasta este schimbarea în scorul de agreabilitate, schimbarea dintre prima dată când au făcut ordonarea şi a doua oară. Subiecţii normali gândesc: – asta este magia pe care v-am prezentat-o,acum v-o arăt în formă grafică – „Cel pe care îl am e mai bun decât credeam. Cel pe care nu-l am, cel la care am renunţat, nu e aşa de bun pe cât credeam.” Amnezicii fac exact acelaşi lucru. Gândiţi-vă la acest rezultat.

13:14Acestor oameni le place mai mult cel pe care îl au, dar ei nici măcar nu ştiu că îl au.„Da, sigur” nu este răspunsul corect! Ce au făcut aceşti oameni când au sintetizat fericirea este că ei şi-au schimbat în mod real, adevărat, reacţiile lor afective, hedonistice şi estetice la acel afiş. Ei nu spun asta doar pentru că acum îl au, fiindcă nici nu ştiu că îl au.

13:43Când psihologii vă arată bare să ştiţi că vă arată medii ale unor mulţimi de oameni. Cu toate astea, toţi avem acest sistem imun al psihicului, această capacitate de a sintentiza fericirea, dar unii dintre noi fac acest truc mai bine decât alţii. Iar unele situaţii permit oricui să o facă mai bine decât alte situaţii. Se dovedeşte că libertatea – abilitatea de a te hotărî şi de a te răzgândi – este prietenul fericirii naturale, fiindcă îţi permite să alegi dintre toate acele delicioase viitoruri şi să-l găseşti pe cel de care te bucuri cel mai mult. Dar libertatea de a alege – de a te răzgândi şi a te hotărî –este inamicul fericirii sintetice. Şi vă voi arăta de ce.

14:29Dilbert deja ştie, bineînţeles. Citiţi banda desenată pe măsură ce vorbesc. „Asistenţa tehnică Dogbert. Cum pot abuza de dumneavoastră?” „Imprimanta mea tipăreşte o pagină goală după fiecare document.” „Şi de ce vă plângeţi că primiţi hârtie gratis?”„Gratis? Dar nu-mi daţi de fapt propria mea hârtie?” „Of, omule!” Uită-te la calitatea hârtiei gratuite în comparaţie cu prăpădita ta hârtie obişnuită! Numai un prost sau un mincinos ar spune că ele arată la fel!” „A! Acum c-ai adus vorba, într-adevăr pare ceva mai mătăsoasă!” „Ce faci aici?” „Ajut oamenii să accepte lucrurile pe care nu le pot schimba.” Aşa e.

14:55Sistemul imun al psihicului acţionează cel mai bine atunci când ne-am înfundat complet, când suntem în capcană. Asta e diferenţa dintre întâlnire şi căsătorie, corect?Adică ai o întâlnire cu un tip, iar el se scobeşte în nas şi atunci nu mai ieşi la o altă întâlnire cu el. Şi dacă eşti căsătorită cu un tip care se scobeşte în nas? Da, el are o inimă de aur, dar „Nu pune mâna pe prăjitură!” Corect? (Râsete) Găseşti o cale să fii fericit cu ce s-a întâmplat. Ceea ce vreau să vă arăt este că oamenii nu ştiu acest lucru despre ei înşişi şi această necunoştinţă poate acţiona în dezavantajul nostru categoric.

15:26Iată un experiment pe care l-am făcut la Harvard. Am creat un curs de fotografie, un curs de fotografie alb-negru şi le-am permis studenţilor să vină şi să înveţe cum să folosească o cameră obscură. Le-am dat aşadar aparate, ei au mers prin campus, au făcut 12 fotografii cu profesorii lor preferaţi, cu camera lor de cămin, cu câinele lor şi cu toate celelalte lucruri cu care voiau să aibă amintiri de la Harvard. Ne aduc aparatul, le facem o foaie de contact, ei se decid care sunt cele mai bune două fotografii iar noi petrecem apoi şase ore învăţându-i despre camere obscure ei le măresc pe cele două,şi obţin două extraordinare fotografii lucioase de 8 pe 10 ale unor lucruri relevante pentru ei şi noi le spunem: „La care ai vrea să renunţi?” Ei zic: „Trebuie să renunţ la una?” „O, da. Ne trebuie una ca dovadă a proiectului clasei. Aşa că trebuie să îmi dai una. Trebuie să alegi. Tu păstrezi una, eu una.”

16:10Sunt două condiţii în acest experiment. Unei părţi dintre studenţi li se spune: „Dar să ştii că dacă vrei să te răzgândeşti, am s-o păstrez pe cealaltă aici, şi în următoarele patru zile, înainte s-o trimit prin poştă la centru, am să o – (Râsete) – da, „centru” –„am să o înlocuiesc cu plăcere cu a ta. De fapt, am să vin în cămin la tine să ţi-o dau – trimite-mi doar un email. Sau mai bine, te voi întreba. Dacă vreodată vrei să te răzgândeşti, e total returnabilă.” Celeilalte jumătăţi dintre studenţi i se spune exact opusul: „Alege. Şi apropo, poşta pleacă în, vai, două minute, spre Anglia. Fotografia ta va zbura peste Atlantic. N-o vei mai vedea niciodată.” Unei jumătăţi dintre studenţii din fiecare din aceste condiţii i se cere să facă predicţii despre cât de mult va ajunge să le placă fotografia pe care o păstrează şi fotografia la care renunţă. Alţi studenţi sunt pur şi simplu trimişi înapoi în micile lor camere de cămin iar în următoarele trei până la şase zile li se măsoară gradul în care le plac şi sunt satisfăcuţi de fotografii. Şi uitaţi-vă ce aflăm.

17:09Înainte de toate, iată ce cred studenţii că se va întâmpla. Ei cred că probabil fotografia pe care au ales-o le va plăcea ceva mai mult decât cea la care au renunţat, dar acestea nu sunt diferenţe semnificative statistic. Este o creştere foarte mică şi nu contează prea mult dacă ei erau în condiţia reversibilă sau ireversibilă.

17:28Greşiiiit. Simulatoare proaste. Fiindcă iată ce se întâmplă în realitate. Atât înainte de înlocuire cât şi cinci zile mai târziu, oamenii care s-au potcovit cu fotografia aceea, care nu au de ales, care nu se pot răzgândi, o plac foarte mult! Iar oamenii care deliberează – „Să o dau înapoi? O am pe cea bună? Poate că asta nu e cea bună? Poate că am dat-o pe cea bună?” – s-au compromis. Nu le place fotografia lor şi de fapt, chiar după ce oportunitatea de înlocuire a expirat, fotografia lor tot nu le place. De ce?Deoarece condiţia reversibilă nu stimulează sinteza fericirii.

18:06Şi acum iată partea finală a acestui experiment. Aducem un grup complet nou de studenţi naivi de la Harvard şi le spunem, „Ştiţi, avem un curs de fotografie şi îl putem ţine în două feluri. Îl putem ţine astfel încât atunci când faceţi cele două fotografii să aveţi patru zile să vă răzgândiţi, sau putem ţine alt curs în care să faceţi cele două fotografii şi să vă hotărâţi pe loc pe care o păstraţi, fără să vă mai puteţi răzgândi. La care din cursuri aţi vrea să participaţi?” „Dăă! 66 la sută dintre studenţi, două treimi,preferă să vină la cursul în care au ocazia să se răzgândească. Alooo! 66 la sută dintre studenţi aleg să vină la cursul la care în cele din urmă vor fi profund nesatisfăcuţi cu fotografia. Fiindcă nu cunosc condiţiile în care creşte fericirea sintetică.

18:52Shakespeare a spus-o cel mai bine, fireşte, şi el susţine teza mea aici, dar o face hiperbolic: „Nimic nu-i bun ori rău / Dar gându-l face-aşa.” Poezia e frumoasă, dar nu poate avea în întregime dreptate. Nu există nimic cu adevărat bun sau rău? Chiar e adevărat că o operaţie pe vezicula biliară şi o excursie la Paris sunt acelaşi lucru? Ăsta pare să fie un test de IQ cu întrebare unică. N-au cum să fie exact acelaşi lucru.

19:21Într-o proză mai bombastică, dar mai aproape de adevăr, s-a pronunţat părintele capitalismului modern, Adam Smith, care a spus aşa. Merită contemplat: „Marea sursă atât a suferinţelor cât şi a dezordinelor din viaţa umană pare să provină din supraestimarea diferenţei dintre o situaţie permanentă şi alta… Unele dintre aceste situaţii ar merita, fără îndoială, să fie preferate altora, dar niciuna dintre ele nu merită să fie urmărită cu acea pasionată înflăcărare care ne face să violăm regulile fie ale prudenţei, fie ale justiţiei, sau să corupem pacea viitoare a minţilor noastre, fie prin ruşinea dată de amintirea nesăbuirii noastre, fie prin remuşcarea pentru oroarea nedreptăţii noastre.” Cu alte cuvinte, da, unele lucruri sunt mai bune ca altele.

20:12Trebuie să avem preferinţe care să ne conducă într-un viitor şi nu într-altul. Dar când aceste preferinţe ne propulsează prea tare şi prea repede fiindcă am supraestimat diferenţa între acele viitoruri, suntem în primejdie. Când ambiţia noastră este ţinută în frâu, ea ne determină să muncim bucuroşi. Când ambiţia noastră scapă din frâu, ne face să minţim, să trişăm, să furăm, să facem rău altora, să sacrificăm lucruri cu adevărat valoroase. Când fricile noastre sunt ţinute în frâu, suntem prudenţi, atenţi, cugetaţi. Când fricile noastre scapă din frâu şi explodează, suntem nesăbuiţi şi laşi.

20:51Lecţia pe care vreau să v-o dau cu toate aceste date este că dorinţele şi grijile noastre sunt toate exagerate într-un anumit grad, fiindcă avem în noi înşine capacitatea de a fabrica chiar lucrul după care alergăm când alegem experienţa.

21:09Mulţumesc.

Sursa . TED.com  – http://www.ted.com/talks/dan_gilbert_asks_why_are_we_happy?language=ro#t-659702

Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii…

Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai… instruiască un pic:  http://bit.ly/1RqpuCj

Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect – Elevi, Părinţi, Profesori:  http://bit.ly/1RqqtCu

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2

Pamela Meyer : Cum să detectezi mincinoșii

TEDGlobal 2011 · 18:50 · Filmed Jul 2011

„În fiecare zi, suntem mințiți de 10 până la 200 de ori, iar indiciile pentru a detecta minciunile pot fi subtile și non-intuitive. Pamela Meyer, autoarea cărții „Liespotting” („Detectarea Minciunii”) ne dezvăluie secretele celor instruiți să detecteze minciuna și susține că onestitatea e o virtute ce merită păstrată.”

Despre Pamela Meyer :  http://www.ted.com/speakers/pamela_meyer

Transcrierea conferinţei : 

„Nu vreau să vă alarmez, dar tocmai mi-am dat seama că vecinul din dreapta dvs. e un mincinos. (Râsete) Și vecinul din stânga e un mincinos. Și cel ce stă în scaunul dvs. e un mincinos. Toți suntem mincinoși. Azi vă voi arăta ce spun studiile despre motivul pentru care mințim, cum puteți detecta minciunile și de ce ați fi poate motivați să treceți de la detectarea minciunii la căutarea adevărului și în final la construirea încrederii.

0:45Vorbind de încredere, de când am scris cartea „Liespotting”, nimeni nu mai vrea să se întâlnească cu mine. Spun: „E ok, îți trimitem un email.” (Râsete) Nici măcar nu pot să beau o cafea cu cineva la Starbucks. Soțul îmi spune: „Dragă, despre minciună? Te-ai fi putut axa pe gătit. Eventual, bucătăria franțuzească?”

1:08Înainte să încep, vă voi explica care îmi este scopul. N-o să vă învăț un joc gen „Te-am prins!”. „Detectorii de minciuni” nu sunt acei copii din fundul sălii care strigă „Te-am prins!”. Ți-a zvâcnit sprânceana. Ți-a tremurat nara. M-am uitat la emisiunea ‘Minte-mă’. Știu că minți.”Nu, ei sunt înarmați cu dovezi științifice pentru a detecta minciuna. Le folosesc pentru a afla adevărul și fac ce fac liderii maturi în fiecare zi;poartă discuții dificile cu oameni dificili, uneori în momente foarte dificile. Și pornesc pe acel drum acceptând un principiu fundamental și anume: minciuna e un act de cooperare. Gândiți-vă, minciuna nu are absolut nicio putere prin simpla rostire. Puterea ei apare când cineva acceptă să o creadă.

1:57Știu că e un adevăr dur, dar dacă ai fost vreodată mințit e pentru că ai acceptat să fii mințit. Adevărul nr.1: minciuna e un act de cooperare.Nu toate minciunile sunt dăunătoare. Uneori cooperăm la minciună ca să ne păstrăm demnitatea socială, poate să păstrăm un mare secret. Spunem: „Ce cântec frumos!” „Dragă, nu arăți grasă îmbrăcată așa.” Sau minciuna clasică a epocii IT: „Tocmai am pescuit emailul tău din spam. Scuze că răspund cu întârziere.”

2:32Dar uneori nu participăm de bună voie la minciună. Și asta ne poate costa scump. Anul trecut, au existat fraude corporative de 997 miliarde dolari doar în SUA. E cu puțin sub un trilion de dolari. Asta reprezintă 7% din venitul național. Minciuna poate costa miliarde. Gândiți-vă la Enron, la Madoff, la criza ipotecară. Sau în cazul agenților dubli și trădătorilor precum Robert Hanssen sau Aldrich Ames, minciunile ne pot trăda țara, compromite securitatea, submina democrația, pot duce la moartea celor care ne apără.

3:07Minciuna e o treabă serioasă. Acest escroc, Henry Oberlander a fost atât de eficient încât autoritățile britanice spun că ar fi putut submina întregul sistem bancar al Occidentului. Nu-l poți găsi pe Google, nu-l poți găsi nicăieri. A fost intervievat odată. Iată ce a spus: „Uitați, am o regulă.” Asta era regula lui Henry. Spunea: „Toți sunt dispuși să îți dea ceva în schimbul a ceea ce doresc să aibă.” Și asta e esența problemei. Dacă nu vrei să fii mințit, trebuie să știi după ce râvnești. Nu ne place să recunoaștem. Ne dorim să fim niște soți mai buni, soții mai bune, să fim mai inteligenți, mai puternici, mai înalți, mai bogați – și lista continuă. Minciuna încearcă să compenseze acea diferență, să conecteze visele și fanteziile despre cine am vrea să fim, cum am vrea să fim, cu ceea ce suntem în realitate. Și chiar suntem dispuși să compensăm discrepanțele cu minciuni.

4:05Într-o singură zi, studiile arată că ești mințit între 10 și 200 de ori. Ok, multe sunt minciuni nevinovate. Dar alt studiu a arătat că necunoscuții mint de trei ori în primele 10 minute ale primei întâlniri. (Râsete) Când auzim aceste date prima dată, ne șochează. Nu ne vine să credem cât de prevalentă e minciuna. În principiu, suntem împotriva minciunii. Dar dacă privești cu atenție, complotul se intensifică. Pe necunoscuți îi mințim mai mult decât pe colegi. Extrovertiții mint mai mult ca introvertiții. Bărbații mint de opt ori mai mult despre ei înșiși decât despre alte persoane. Femeile mint mai mult ca să protejeze. În medie, soții își mint partenerul în una din zece interacțiuni. Poate vă gândiți că nu e bine. Cei necăsătoriți mint o dată la fiecare trei interacțiuni.

4:58Minciuna e ceva complex. E parte din țesătura vieții cotidiene și profesionale. Avem o atitudine ambivalentă față de adevăr. Spunem adevărul în funcție de nevoi, uneori din motive solide, alteori doar pentru că nu înțelegem golurile din viețile noastre. Iată adevărul nr.2 despre minciună. Suntem împotriva minciunii, dar o acceptăm tacit în situații pe care societatea le-a sancționat de-a lungul secolelor.Minciuna e în natura noastră. Face parte din cultura și istoria noastră. Gândiți-vă la Dante, la Shakespeare, la Biblie, la tabloidul News of the World.

5:32(Râsete)

5:34Minciuna are relevanță în evoluția noastră ca specie. Cercetătorii au demonstrat demult: cu cât o specie e mai inteligentă, cu cât neocortexul e mai mare, cu atât specia minte mai mult. Poate vă amintiți de Koko. Își amintește cineva de Koko, gorila care a învățat limbajul semnelor? Koko a învățat să comunice prin semne. Iat-o pe Koko cu pisoiul ei. E animalul ei de companie pufos. Koko a dat odată vina pe pisoi, spunând că a smuls chiuveta din perete. (Râsete) Suntem programați să devenim liderii grupului Începem foarte, foarte devreme. Cât de devreme? Bebelușii se prefac că plâng, se opresc, așteaptă să vadă cine vine și apoi încep iar să plângă. Copiii de un an învață să disimuleze. (Râsete) Cei de doi ani merg la cacealma. Cei de cinci ani mint sfruntat. Manipulează prin măgulire. Cei de nouă ani sunt maeștrii mușamalizării. Când ajungi la facultate, îți minți mama o dată la fiecare cinci interacțiuni. Când intrăm pe piața muncii, intrăm într-o lume plină de fals, prieteni virtuali falși, media partizană, hoți de identitate ingenioși, creatori isteți de jocuri piramidale, e o epidemie a minciunii. Un autor numește asta societatea post-adevăr. Lumea e foarte derutantă de foarte mult timp.

6:59Și ce faci atunci? Există strategii pe care le putem folosi pentru a ieși din încurcătură. „Detectorii de minciuni” calificați află adevărul în 90% din cazuri. Noi ceilalți doar în 54% din cazuri. De ce învățăm repede să detectăm minciuna? Unii oameni mint bine, alții mint prost. Nu există mincinoși originali. Facem cu toții aceleași greșeli. Folosim aceleași tehnici. În continuare, vă voi arăta două tipare de minciună. Apoi vom încerca să identificăm ce ne dă de gol. Vom începe cu un discurs.

7:29Bill Clinton: Vreau să mă ascultați. Voi repeta. Nu am întreținut relații sexuale cu acea femeie, d-ra Lewinsky. Nu am mințit pe nimeni niciodată, chiar niciodată. Aceste acuzații sunt false. Și trebuie să mă întorc să lucrez pentru poporul american. Mulțumesc.

7:54Care sunt indiciile care îl dau de gol? Am auzit ceva ce se numește „negare formală”. Studiile arată că cei hotărâți să mintă apelează la limbajul formal, nu la cel informal. Limbajul lui arăta distanțarea: „acea femeie.” Mincinoșii se distanțează inconștient de subiect prin limbaj.Dacă Bill Clinton ar fi spus: „Ca să fiu sincer…” sau preferata lui Nixon: „Cu toată sinceritatea…”, asta l-ar fi dat de gol fiindcă „detectorii de minciuni” știu că un limbaj descriptiv, așa se numește, discreditează subiectul. Dacă ar fi repetat întrebarea sau dacă ar fi dat prea multe detalii – ne bucurăm cu toții că nu a făcut asta – s-ar fi discreditat și mai mult. Freud avea dreptate. El a spus că nu doar cuvintele contează:„Niciun muritor nu poate păstra un secret. Dacă buzele tac, vor vorbi degetele.” Toți facem asta, indiferent cât de puternici suntem.Degetele noastre vorbesc. Vi-l voi arăta pe Dominique Strauss-Kahn cu Obama, iar degetele lui Obama vorbesc.

9:04(Râsete)

9:07Asta ne aduce la următorul tipar, și anume limbajul trupului. În privința asta, iată ce trebuie să faci. Trebuie să îți lași ideile preconcepute la ușă. Lasă știința să te lumineze un pic. Credem că mincinoșii se foiesc tot timpul. Dimpotrivă, când mint, nu își mișcă trunchiul. Credem că mincinoșii nu te privesc în ochi. Din contră. Se uită prea mult în ochii tăi tocmai din cauza acestui mit. Credem că zâmbetul transmite sinceritate. Dar cineva instruit poate detecta un zâmbet fals de la un km. Puteți detecta zâmbetul fals? Îți poți contracta conștient mușchii obrajilor. Dar zâmbetul sincer se vede în cutele din jurul ochilor. Ele nu pot fi reproduse la comandă, mai ales dacă ai prea mult Botox. Nu exagerați cu Botoxul, toți vor crede că mințiți.

10:01Să analizăm semnalele. Puteți intui ce se întâmplă într-o discuție? Puteți să detectați semnalele, să vedeți discrepanțele dintre cuvinte și gesturi? Știu că pare evident, dar când vorbești cu o persoană pe care o suspectezi că minte, nu îi analizezi atitudinea, deși ea spune multe.

10:22O persoană cinstită va coopera. Îți va arăta că e de partea ta. Va fi entuziasmată. Va fi binevoitoare și te va ajuta să afli adevărul. Va avea o mulțime de sugestii, va numi suspecți, va furniza detalii. Îți va spune: „Hei, poate că tipii de pe statul de plată au falsificat cecurile.” Se vor înfuria dacă simt că sunt acuzați pe nedrept pe parcursul întregii discuții, nu doar pe moment; vor fi înfuriați pe parcursul întregii discuții.Dacă întrebi o persoană cinstită ce ar trebui să pățească cel care a falsificat cecurile, e probabil să recomande o pedeapsă aspră, nu una blândă.

10:59Să spunem că ai aceeași discuție cu o persoană care minte. E posibil să fie retrasă, să privească în jos, să vorbească încet, să facă pauze, să fie imprevizibilă. Cel care minte îți dă mult prea multe detalii legate de tot felul de aspecte irelevante. Și îți vor povesti tot în ordine cronologică. Un anchetator profesionist folosește metode subtile de-a lungul a câtorva ore, cere persoanei să povestească în ordine cronologică inversă, urmărește cum se agită și identifică întrebările care produc cele mai multe minciuni. De ce face asta? Pentru că toți facem același lucru. Pregătim cuvintele pe care le spunem, dar rareori gesturile pe care le facem. Spunem: „da”, dăm din cap: „nu”.Spunem povești convingătoare, ridicăm ușor umerii. Comitem infracțiuni groaznice și zâmbim gândindu-ne că vom scăpa basma curată.Zâmbetul acela e cunoscut printre experți drept „satisfacția înșelăciunii”.

11:54Îl vom vedea în imaginile care urmează, dar vom începe cu John Edwards, candidatul la președinție care a șocat America având un copil în afara căsătoriei. Îl vom vedea vorbind de testul de paternitate. Încercați să-l prindeți când spune „da”, dar dă din cap a „nu” și ridică ușor umerii.

12:14John Edwards: Sunt dispus să fac testul, știu că acel copil nu poate fi al meu din cauza ordinii evenimentelor. Deci, știu că nu e posibil.Sunt gata să fac testul de paternitate. Și îl veți face în curând? Mai e cineva care… JE: Eu sunt singurul care face testul. Sunt dispus să îl fac.

12:36PM: E ușor să vezi când cineva dă din cap dacă știi ce cauți. Uneori, o persoană va expune o anumită mină în timp ce maschează o alta ce apare pentru o secundă. Se știe că ucigașiilor le scapă o mină de tristețe. Noul partener de afaceri îți strânge mâna, sărbătorește, cinează cu tine, dar apoi scapă o mină de furie. Nu vom deveni experți în mimică peste noapte, dar pot să vă arăt o mină foarte periculoasă, ușor de învățat și anume mina de dispreț. Când e vorba de furie, doi oameni joacă de la egal la egal. E totuși o relație oarecum sănătoasă. Când însă furia devine dispreț, ești exclus. Disprețul e asociat cu superioritatea morală. De aceea, e foarte greu să îți revii. Iată cum arată disprețul. Colțul unei buze e ridicat și tras în interior. E singura expresie asimetrică. Când apare disprețul, fie că urmează minciuna sau nu,nu urmează întotdeauna, uită-te în cealaltă parte, mergi în cealaltă direcție, reconsideră înțelegerea, spune: „Nu, mulțumesc. Nu mă îmbăt ca să adorm . Mulțumesc.”

13:43Știința a descoperit și alți indicatori. Știm că mincinoșii își modifică frecvența de clipire, își orientează picioarele spre ieșire. Folosesc obiectedrept bariere între ei și cel cu care discută. Își modifică vocea, adesea coboară tonalitatea vocală. Uitați cum stau lucrurile. Aceste comportamente sunt doar comportamente. Nu sunt o dovadă a minciunii. Sunt semnale de alarmă. Suntem oameni. Facem tot timpul gesturi largi, înșelătoare. Ele în sine nu înseamnă nimic. Dar când se adună, ai primit un semnal. Privește, ascultă, testează, pune întrebări dificile, ieși din zona confortabilă, fii curios, pune mai multe întrebări, respectă persoana cu care vorbești Nu fi ca cei din „Lege și Ordine” sau alte seriale care își forțează subiecții să se supună. Nu fi prea agresiv; nu merge.

14:42Am văzut cum să vorbim cu o persoană care minte și cum să detectăm minciuna. Acum vom vedea cum arată adevărul. Vă voi arăta două imagini video, două mame – una minte, cealaltă spune adevărul. Aceste lucruri au fost descoperite de cercetătorul David Matsumoto, în California. Cred că sunt exemple excelente pentru a vedea cum arată adevărul.

15:04Această mamă, Diane Downs, și-a împușcat copiii, i-a dus cu mașina la spital, în timp ce sângerau în mașină, pretinzând că un necunoscut i-a împușcat. Veți vedea că nici nu se poate preface că suferă. Încercați să vedeți discrepanța incredibilă dintre întâmplările tragice pe care le descrie și atitudinea ei rece. Priviți cu atenție și veți vedea zâmbetul duplicitar.

15:29Diane Downs: „Noaptea, când închid ochii, o văd pe Christie întinzându-și mâinile către mine când conduc, iar sângele tot șiroiește din gura ei. Poate că asta va trece cu timpul… dar nu cred. Asta mă deranjează cel mai mult.”

15:51PM: Acum vă voi arăta niște imagini cu o mamă îndurerată sincer, Erin Runnion, înfruntându-l la tribunal pe cel care i-a torturat și ucis fiica.Nu veți vedea emoții false, doar expresia autentică a agoniei unei mame.

16:04Erin Runnion: „Am scris declarația asta la trei ani după ce mi-ai răpit copila, ai făcut-o să sufere și ai zdrobit-o, ai înfricoșat-o până când inima ei nu a mai bătut. Știu că a opus rezistență. Dar știu că te-a privit cu ochișorii ei căprui minunați, și tu tot ai vrut să o omori. Nu înțeleg de ce, nu voi înțelege niciodată.

16:31PM: Nu încape îndoială că acele sentimente sunt sincere.

16:35Tehnologia pentru detectarea adevărului evoluează. De exemplu, acum avem aparate ce urmăresc mișcarea ochilor și scanează creierul,RMN-ul detectează semnalele trimise de corpul nostru când încercăm să mințim. Aceste tehnologii ne vor fi vândute tuturor ca remediu pentru minciună și într-o bună zi se vor dovedi foarte utile. Dar între timp ar trebui să vă întrebați: pe cine vreți de partea voastră: pe cineva instruit să afle adevărul sau pe un tip cu un encefalograf de 180 kg?

17:10„Detectorii de minciuni” se bazează pe instrumente umane. Ei știu „să-l vadă pe cel care se ascunde în întuneric”. Și ce e interesant e că azi întunericul aproape lipsește. Lumea noastră e luminată 24 de ore. E transparentă datorită blogurilor și rețelelor sociale ce transmit zumzetul unei generații de oameni care au decis să își facă viețile publice. Lumea e mult mai zgomotoasă. Una dintre provocări e să ne amintim că transparența nu înseamnă sinceritate. Trimitem tweeturi și SMS-uri tot timpul și asta ne poate face să uităm că subtilitățile decenței umane – integritatea, caracterul – contează și vor conta mereu. În această lume zgomotoasă ar fi bine să fim un pic mai expliciți în privința codului nostru moral.

18:04Când combini știința de a detecta minciuna cu arta observării, ascultării eviți să mai iei parte la minciună. Pornești pe un drum pe care ești un pic mai explicit pentru că le spui celor din jur: „Hei, lumea mea, lumea noastră, va fi o lume sinceră. În lumea mea, adevărul va fi prețuit,iar falsitatea identificată și marginalizată.” Și când faci asta, lumea din jur începe să se schimbe ușor.

18:32Ăsta-i adevărul. Mulțumesc.

18:35(Aplauze)

Sursa TED.com  http://www.ted.com/talks/pamela_meyer_how_to_spot_a_liar?share=148522a250&language=ro

Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii…

Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai… instruiască un pic:  http://bit.ly/1RqpuCj

Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect – Elevi, Părinţi, Profesori:  http://bit.ly/1RqqtCu

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2

Billy Graham – Despre tehnologie, credinţă şi suferinţă

Billy Graham despre technologie, credinţă şi suferinţă

Conferinţă TED 

„Vorbind in cadrul TED in 1998, Parintele Billy Graham se minuneaza de puterea technologiei de a imbunatati vieti si de a schimba lumea— dar spune ca sfarsitul raului, suferintei si mortii vor veni doar dupa ce lumea il accepta pe Christos. Este una dintre discutiile legendare din cadrul arhivelor TED.”

Transcrierea conferinţei :

0:36Ca și faţă bisericească, vă puteți imagina cum ma simt de ne la locul meu. Mă simt ca un peste pe uscat, sau ca o bufniţă luată din aer.

0:48(râsete)

0:51Predicam în San Jose acum ceva vreme, și prietenul meu Mark Kvamme, care m-a prezentat prima dată la aceasta conferință, a adus mai mulți directori executivi și lideriale unor companii aici în Silicon Valley sa ia micul dejun cu mine, sau eu cu ei. Si am fost atât de stimulat. Si am avut o– a fost o experienta revelatoare sa ii aud vorbind despre lumea care urmează sa vina prin intermediul technologiei si științei. Știu ca suntem aproape de finalul acestei conferințe, si ca unii dintre dumneavoastră probabil ca va întrebați de ce au ales un vorbitor din domeniul religiei. Richard va poate răspunde la aceasta întrebare, pentru ca el a luat aceasta decizie.

1:51Acum câțiva ani eram într-un lift în Philadelphia, coborând. Aveam de facut o prezentare la o conferință într-un hotel. Si în acel lift un domn mi-a spus, ” am auzit ca Billy Graham sta în acest hotel”. Si un alt domn s-a uitat in direcția mea si a spus, „Da, uite-l. E in acest lift cu noi.” Si acest om m-a privit de sus pana jos pentru vreo 10 secunde, si a spus, „vai, ce anti climax!”

2:17(râsete)

2:22Sper– ca nu veți simți ca aceste puține momente alături de mine nu este un– este un anti climax dupa toata aceasta uriasa monumentale pe care le-am ascultat, și adresări, pe care am de gând sa le ascult pe toate. Dar eram într-un avion în Est acum câțiva ani,iar domnul care era așezat de partea cealaltă a culoarului fata de mine era primarul din Charlotte, Carolina de Nord. Numele sau era John Belk. Unii dintre dumneavoastră probabil îl cunosc. Si era acolo un om beat, si s-a ridicat de câteva ori din scaun, si supăra pe toata lumea prin ceea ce încerca sa facă, si o plesnea pe stewardesa si o ciupea cand trecea pe langa el, si toata lumea era suparata pe el. Si intr-un final,John Belk a spus: „Stii cine sta in acest scaun?” Si omul a raspuns, „Nu, cine?” si el a spus,”este Billy Graham, predicatorul”. Acesta a raspuns: : „Nu mai spune!” Si s-a intors catre mine si a spus,” Pune-o acolo!” A spus: ” Predicile dumneavoastră m-au ajutat cu siguranță.”

3:31(râsete)

3:39Si presupun ca este adevărat pentru mii de oameni.

3:43(râsete)

3:50Știu ca în timp ce v-ați închipuit viitorul, si în timp ce am auzit o parte din el în seara aceasta, mi-ar plăcea sa trăiesc în acea vreme si sa vad ce va fi. Dar nu o voi face,pentru ca am 80 de ani, acesta este al 80ilea an, si știu ca timpul meu este scurt. Am in acest moment flebita la ambele picioare, si acesta este motivul pentru care am avut nevoie de puțin ajutor ca sa vin aici sus, pentru ca am boala Parkinson in completarea acesteia, si alte cateva probleme de care nu voi discuta.

4:26(râsete)

4:28Dar aceasta nu este prima data când am avut o revoluție a tehnicii. Am avut si altele. Si este una de care as vrea sa va povestesc. Într-o generație, natiunea oamenilor din Israel au trecut prin schimbări uriașe și dramatice care i-au facut o mare putere in Estul Apropiat. Un barbat pe nume David a venit la tron, si Regele David a devenit unul dintre marii lideri ai generației sale. Acesta a fost un lider incredibil. Era in favorurile lui Dumnezeu. Era un poet stralucitor, filozof, scriitor, soldat, cu strategii în luptă și conflictpe care oamenii incă le studiază şi astăzi.

5:26Dar aproximativ două secole înaintea lui David, Hitti au descoperit secretul topirii și procesării fierului, şi încet, această îndemânare s-a extins. Dar ei nu lăsau israelitii sa dezvolte domeniul sau sa aiba in posesie vreo bucatica. Dar David a schimbat aceste lucruri, si a fost inițiatorul Epocii de Fier in Israel. Si biblia spune ca David a pus pietre mari de fier, pe care arheologii le-au găsit, ca in Palestina zilelor noastre, exista dovezi ale acelei generații. Acum, in loc de unelte rudimentare făcute din bețe si pietre, Israel avea acum pluguri de fier si coase si unelte de arat si arme militare. Si in decursul unei generații, Israel s-a schimbat complet. Introducerea fierului, in anumite feluri, a avut un impact asemanator cu al microcipului asupra generației noastre. Si David a aflat ca exista mai multe probleme pe care tehnologia nu le poate rezolva.

6:48Rămăseseră încă probleme nerezolvate. Si încă le avem, si voi nu le-ați rezolvat încă, si nu am auzit pe nimeni aici sa pomenească despre asta. Cum sa rezolvam aceste probleme pe care as dori sa le menționez? Prima pe care a văzut-o David e aceea a răutății umane. De unde provine aceasta? Cum o rezolvam? Iar si iar in Psalmi, pe care Gladstone o numeste cea mai buna carte din lume, David descrie răul umanității. si totusi afirma, „El imi restabileste sufletul”. V-ati gandit vreodata cat de contradictorii suntem? Pe de o parte putem sa cercetam cele mai adanci secrete ale universului si sa impingem dramatic frontierele tehnologiei, asa cum demonstreaza aceasta conferinta.Am vazut sub mare, trei mile adancime, sau galaxii sute de miliarde de ani in viitor.

7:57Dar pe de alta parte, ceva nu este in regula. Navele noastre de razboi, soldatii nostrii,sunt la o granita acum aproape pregatiti sa plece la razboi cu Irac. Acum, care este cauza? De ce avem aceste războaie in fiecare generatie, si in fiecare parte a lumii? Si revolutii? Nu ne putem intelege cu alti oameni, chiar si in cadrul familiei noastre. Ne gasim in stransoarea paralizanta a obiceiurilor destructive de care nu ne putem scapa.Rasismul si injustitia si violenta se intind pe tot globul, aducand cu ele recolta de suflete indurerate si moarte. Pana si cei mai sofisticati dintre noi parem neputinciosi sa rupem acest ciclu. As dori sa vad Oracolul descurcându-se cu asta. Sau alt geniu al tehnologiei ca se ocupa de asta. Cum schimbam omul ca sa nu mai minta sau sa înșele, si ziarele sa nu mai fie pline de povesti despre frauda in afaceri, munca, sau competitii sportive sau orice?

9:19Biblia spune ca problema este înăuntrul nostru, inauntrul inimilor si sufletelor noastre.Problema noastra este ca suntem separati de creatorul nostru, caruia ii spunem Dumnezeu, si avem nevoie sa ni se restaureze sufletele, ceva ce doar Dumnezeu poate face. Isus a spus” Din inima provin gandurile rele: crime, imoralitatea sexuala, furturile, declaratiile mincinoase, defamarea.” Filozoful Englez Bertrand Russell nu era un om religios, dar a spus, „Raul salasluieste in inimile noastre, si din acestea trebuie sa fie smuls.” Albert Einstein – Tocmai stateam de vorba cu cineva – cand tineam prelegerea la Princeton si am intalnit pe domnul Einstein. Nu avea un doctorat, pentru ca spunea el nimeni nu este calificat sa ii dea o astfel de diploma.

10:18(Rasete)

10:22Dar el a făcut aceasta declarație. A spus,” Este mai simplu sa detonezi plutoniu decat sa denaturezi spiritul rau al omului.” Si multi dintre voi, sunt sigur, s-au gandit la asta si si-au incretit mintea cu asta. Ati vazut oameni care au luat avansari tehnologice benefice, cum este si Internetul de care am auzit in seara aceasta, si le-au transformat in ceva corupt. Ati vazut oameni sclipitori care au facut virusi informationali si au dat jos sisteme intregi. Atentatul cu bomba din Oklahoma a fost tehnologie simpla, utilizata intr-un mod oribil. Problema nu este tehnologia. Problema este persoana care o utilizeaza. Regele David spunea ca stia adancimea propriului sau suflet. Nu putea sa se elibereze de problemele personale si raul personal care includea crima si adulter. Totusi regele Davit a cerut iertarea lui Dumnezeu, si a spus:” To poti sa imi restaurezi sufletul.”

11:25Vedeti voi, Biblia ne invata ca suntem mai mult decat un corp si o minte. Suntem un suflet. Si este ceva inauntrul nostru care este mai departe de puterea noastra de intelegere. Aceea este partea din noi care cerseste dupa Dumnezeu, sau ceva mai multdecat putem gasi in tehnologie. Sufletul vostru este partea din voi care tânjește după înțelesurile vieții, si care cauta ceva după aceasta viata. Aceasta este partea care tânjește după Dumnezeu. Am gasit ca tinerii din toata lumea cauta ceva. Ei nu stiu ce este. Eu tin prelegeri la multe universitati, si am multe sesiuni de intrebari si raspunsuri, si – indiferent ca este Cambridge sau Harvard sau Oxford – Am tinut prelegeri la toate aceste universitati. Ma duc la Harvard in aproximativ trei sau patru – nu, in doua luni de acum, sa tin o prelegere. Si o sa fiu intrebat aceleasi lucruri care au mai fost intrebate si in ultimele dati cand am fost acolo. Si va fi despre aceste intrebari: De unde vin? De ce sunt aici? Unde ma indrept? Care este rostul vietii? De ce sunt aici?

12:38Chiar si daca nu esti o persoana religioasa sunt multe momente cand te intrebi daca nu cumva mai exista si altceva. Thomas Edison a spus de asemenea, ” Cand vezi tot ce se intampla in lumea stiintifica, si modul de functionare a l universului, nu poti sa negi ca exista un capitan pe punte.” Imi aduc aminte ca odata, am stat lângă domnul Gorbaciov, la un dineu la Casa Alba. M-am dus la ambasadorul Dobrînin, pe care îl cunoșteam foarte bine, si fusesem in Rusia de mai multe ori sub comunisti, si îmi acordaseră un grad de libertate neașteptat. Si il cunosteam pe domnul Dobrînin foarte bine, şi am spus, I sa iau loc langa doamna Gorbaciov in seara asta. Despre ce sa vorbesc cu dansa?” Si m-a surprins raspunsul sau. El mi-a raspuns,” Vorbeste cu dansa despre religie si filozofie. De asta e interesata cu adevarat.” Am fost un pic surprins, dar in acea seara despre asta am stat de vorba, si a fost o conversatie foarte placuta, si la final mi-a zis, ” Stii, sunt ateista, dar stiu ca este ceva acolo sus mai sus decat suntem noi.”

13:47A doua problema pe care regele David a constientizat ca nu poate sa o rezolve este a suferintei umane. Job era cel care scria cea mai veche carte din lume, si a spus, ” Omul este predispus la probleme asa cum scanteile zboara in sus.” Da, puteti fi siguri, stiinta a facut multe sa impinga inapoi anumite tipuri de suferinta umana. Dar sunt – in cateva luni voi avea 80 de ani. Admit ca sunt foarte recunoscator pentru toate avansurile medicinei care m-au tinut in conditii de sanatate relativ buna toti acesti ani. Doctorii mei de la Clinica Mayo m-au rugat sa nu fac aceasta calatorie catre – sa fiu aici. Nu am tinut o prelegere in mai bine de patru luni. Si cand vorbesti atat de mult ca mine, de trei patru ori pe zi, ruginesti. Acesta este motivul pentru care folosesc acest podium, si folosesc aceste notițe. De fiecare data cand ma auziti la televizor sau undeva,improvizez. Nu citesc. Nu am citit niciodata un discurs. Nu am citit nicodata un discurs, sau o discutie, sau un curs. Eu vorbesc improvizand. Dar in seara aceasta am cateva notite cu mine asa incat daca incep sa uit, ceea ce mi se mai intampla cateodata, pot sa ma ajut de ele.

15:12Dar chiar si aici intre noi, cei mai multi – in cea mai avansata societate din lume, avem saracie. Avem familii care se auto- distrug, prieteni care ne insala increderea. Ne apasa presiuni psihologice de neconceput. Nu am intalnit nicio o persoana in lumea asta care sa nu fi avut o problema sau o ingrijorare. De ce suferim? Este o intrebare veche de secole careia nu i-am gasit raspuns. Totusi Davit a spus iar si iar ca putea sa se intoarca spre Dumnezeu. El spunea, ” Domnul este pastorul meu.” Problema finala pe care David stia ca nu poate sa o rezolve era moartea. Multi comentatori au spus ca moartea este un subiect tabu al generatiei noastre. Multi traiesc ca si cand nu vor muri niciodata. Tehnologia proiecteaza mitul controlului asupra mortalitatii. Vedem oameni pe ecranele noastre. Marilyn Monroe este la fel de frumoasa pe ecran pe cat era in persoana, si –multa lume crede ca inca este in viata. Ei nu stiu ca este moarta. Sau Clark Gable, sau cine o fi. Vechile stele. Ei prind viata. Si sunt – Sunt la fel de grozavi pe ecran pe cat erau in persoana. Dar moartea este inevitabila.

16:47Am vorbit acum ceva vreme intr-o sesiune reunita a congresului, anul trecut. Si eram intr-o sala de sedinte, incaperea statuilor – erau aproximativ 300 acolo. Si am zis,” Avem un lucru in comun in aceasta camera, toti la olalta, fie Republican sau Democrat,sau orice altceva.” Am spus, ” Toti o sa murim.” Si avem asta in comun cu toti marii oameni din trecut care ne privesc din ceruri. Si este adesea dificil pentru tineri sa inteleaga asta. Este dificil pentru ei sa inteleaga ca vor muri. Asa cum scria un vechi Eclesiast, el a spus, exista toate activitatile sub rai. Exista un timp sa te nasti, si un timp sa mori. Am stat la capul patului de moarte al mai multor oameni faimosi pe care poate ii cunoasteti. Am stat de vorba cu ei. I-am vazut in acele momente de agonie cand le era teama de moarte.

17:56Si totusi, cativa ani mai devreme, moartea nici nu le trecea prin cap. Am stat de vorba cu o doamna saptamana trecuta, al carei tata era un doctor faimos. Ea a spus ca el nu s-a gandit nicodata la Dumnezeu, nu a vorbit niciodata despre Dumnezeu, nu a crezut in Dumnezeu. El era un ateist. Dar a spus, cand a venit timpul sa moara, s-a ridicat intr-o zi la marginea patului, si a intrebat infirmiera daca poate sa vada un preot. Si aceasta a fost prima data in viata sa cand s-a gandit la inevitabil, si la Dumnezeu. Exista un Dumnezeu? Acum cativa ani, un student m-a intrebat „care a fost cea mai mare surpriza a vietii tale?” Si eu am raspuns ca cea mai mare surpriza a vietii mele a fost cat de scurta e viata. Trece atat de repede. Dar nu trebuie sa fie neaparat asa. Werner von Braun, la finalul razboiului al doilea mondial a afirmat: ” Stiinta si religia nu sint antagonice. Dimpotriva, sunt surori.” El a spus asta intr-o nota personala. L-am cunoscut pe Dr. Von Braun foarte bine. Si el a spus, ” Vorbind despre sine, Pot sa spun doar ca grandoarea cosmosului servește doar sa confirme credința sigura despre existenta unui creator El a spus de asemenea, ” In căutarea noastră de a-l cunoaște pe Dumnezeu, am ajuns sa cred ca viata lui Isus Cristos ar trebui sa fie focus-ul eforturilor și inspirației noastre. Realitatea vieții sale si învierea Sa reprezinta speranta omenirii.”

19:48Am ținut destule prelegeri în Germania și în Franța, și în părți diferite ale lumii – am avut privilegiul sa vorbesc în 105 tari. Si am fost invitat intr-o zi sa-l vizitez pe cancelarul Adenauer care era privit ca un fondator al Germaniei moderne de dupa razboi. Si el mi-a zis o data – si el mi-a zis, a zis,” Tinere, a zis, „crezi in invierea lui Isus Cristos?” Si eu am raspuns, ” Domnule, da.” El a zis,” Si eu la fel.” El a zis, ” când mi se va termina mandatul, o sa imi petrec timpul scriind o carte despre de ce a inviat Isus Cristos, si de ce este atat de important sa credem in asta.” In una dintre piesele sale, Alexander Solzhenitsyn descrie un om pe moarte, care spune celor adunati in jurul patului sau, ” Momentul cand este groaznic sa regreti ceva este cand esti pe moarte.” Cum ar trebui oamenii sa traiasca asa incat sa nu regrete nimic cand sunt pe moarte?

20:57Blaise Pascal a pus exact aceasta intrebare in Franta secolului 17. Pascal fusese numit arhitectul civilizatiei moderne. Era un om de stiinta sclipitor la frontiera matematicii,chiar din tinerete. Este privit de multi ca fondatorul teoriei probabilitatilor, si creatorul primului model de computer. Si bineinteles ca sunteti familiari cu limbajul de calculator care ii poarta numele. Pascal a explorat in adancime dilemele umane ale raului, suferintei si mortii. A fost uimit vazand fenomenul amintit de noi: ca oamenii pot atinge culmi extraordinare in stiinta, arta, intreprinderea umana, dar sunt in aceeasi masura plini de suparari, hipocrizie, si au – si ura de sine. Pascal ne-a vazut ca pe o mixtura remarcabila de geniu si auto-iluzii. Pe 23 noiembrie, 1654, Pascal avea o experienta religioasa profunda. El a scris in jurnalul sau urmatoarele cuvinte: ” Ma las, complet, lui Isus Cristos, salvatorul meu.”

22:17Un istoric francez a zis, doua secole mai tarziu, ” Rareori un intelect atat de mare s-a lasat cu atata umilinta in autoritatea lui Isus Cristos.” Pascal a ajuns sa creada nu doar ca dragostea si gratia lui Dumnezeu pot sa ne readuca in armonie, dar credea ca propriile pacate si nereusite pot fi iertate, si ca atunci cand moare ar putea merge intr-un loc numit Rai. El a trait asta intr-un fel care a trecut de observarea stiintifica si ratiune. El a fost cel care a scris foarte cunoscutele cuvinte, ” Inima are motivele ei de care ratiunea nu stie nimic.”

23:03La fel de cunoscut este pariul lui Pascal. In esenta el a spus: ” Daca pariezi pe Dumnezeu, si te deschizi dragostei lui, nu pierzi nimic nici daca nu ai dreptate. Dar daca pariezi ca nu exista Dumnezeu, atunci pierzi tot, in aceasta viata si in cea care urmeaza.” Pentru Pascal, cunostiintele stiintifice paleau in fata cunostiintelor despre Dumnezeu. Cunostiintele despre Dumnezeu erau mult peste orice i-a trecut vreodata prin minte. El era pregatit sa ii faca fata cand a murit la 39 de ani. Regele David care a trait pana la 70– mult pentru era sa. Dar si el a trebuit sa faca fata mortii, si a scris urmatoarele cuvinte: ” Desi trec prin mijlocul vaii umbrelor mortii, nu ma voi teme de rau, pentru ca TU esti cu mine.”

23:58Acesta a fost raspunsul lui David pentru cele trei dileme ale raului, suferintei si mortii.Poate fi si a voastra, de asemenea, in timp ce il cautati pe Dumnezeu si il lasati sa patrunda in viata voastra si sa va dea speranta pentru viitor. Cand aveam 17 ani, Am fost nascut si crescut in Carolina de Nord. Am muls vaci in fiecare dimineata, si a trebuit sa mulg aceleasi vaci in fiecare seara dupa ce ma intorceam de la scoala, si erau 20 pe care trebuia sa le– de care eram responsabil, si lucram la ferma si incercam sa fac fata si studiilor mele. Nu am avut note bune in liceu. Nu am avut nici in facultate, pana cand ceva s-a intamplat in inima mea.

24:48Intr-o zi, am fost pus fata in fata cu Cristos. El mi-a spus, ” Eu sunt calea, adevarul si viata.” Va puteti imagina asta? ” Eu sunt adevarul. Eu sunt întruchiparea tuturor adevărurilor.” Era un mincinos. Sau era nebun. Sau era ceea ce spunea ca e. Care dintre acestea era el? Trebuia sa iau aceasta decizie. Nu putea sa dovedesc nimic. Nu puteam sa ma duc la un laborator si sa fac experimente pe aceasta tema Dar prin credinta am spus, ca il cred pe El, si El a venit in inima mea si mi-a schimbat viata. Si acum sunt gata, cand ii aud schemarea, sa ma duc in prezenta lui Dumnezeu. Va multumesc, si Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti.

25:42(aplauze)

25:53Va multumesc pentru acest privilegiu. A fost frumos.

25:55Richard Wurman: Ai reusit. Multumesc(neclar)

25:59(Aplauze)

Despre Rev. Billy Graham : http://www.ted.com/speakers/billy_graham

Sursa : TED.com

Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii…

Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai… instruiască un pic:  http://bit.ly/1RqpuCj

Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect – Elevi, Părinţi, Profesori:  http://bit.ly/1RqqtCu

Cuprinsul tuturor postărilor (articolelor) mele:

http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

POŢI ASCULTA şi DOWNLOADA materiale audio mp3 ale mele de aici : https://drive.google.com/folderview?id=0B6aZWulFbbTCfl82UVVjeFVybzg4U2E1SlF0TV9rSnRvMlVnUEhxMVE0T0w1Y1VZOEhWS3c&usp=sharing

CĂRŢI SPIRITUALITATE  (şi nu numai) recomandate de Kato :

http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, mai jos, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=wordpress/CkQf&loc=en_US

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks) în browserul tău.

Consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico

Te poţi Abona şi la celelalte siteuri ale mele, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici :

Loveblog4all – https://feedburner.google.com/fb/a/mailverify?uri=LoveBlog4All&loc=en_US

Linkul către site : http://loveblog4all.blogspot.ro/                                

Kato – Parapsihologie, Extrasenzorial – http://feeds.feedburner.com/Kato-ParapsihologieExtrasenzorial,

Linkul către site :  http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc.

1. Explaindio – http://jvz1.com/c/620925/123757

2. 200 3D Intro / Outro / Logo Sting animations – http://jvz9.com/c/620925/236344

3. The Creator 7 – http://jvz1.com/c/620925/8013

4. FlickGraph – http://jvz1.com/c/620925/243264

5. GraphPlayer Business   – http://jvz1.com/c/620925/243274

6. Cinemagraph Source Club – http://jvz9.com/c/620925/243794

7. OptInUp Personal LIFETIME – http://jvz9.com/c/620925/244728

8. EasyAnimatorPro – http://jvz9.com/c/620925/197699

9. How To Make Money With Easy Animator Pro – http://jvz9.com/c/620925/218897

10. Vinci 3D – http://jvz1.com/c/620925/217846

11. VideoGifMixer – http://jvz9.com/c/620925/187811

12. Groove Animator – http://jvz9.com/c/620925/233835

13. 3D FBX to ZF3D file converter  – http://jvz9.com/c/620925/236346

14. UpNextEngage –http://jvz1.com/c/620925/223492

15. The Youtube Graphics Creator – http://jvz9.com/c/620925/132567

16. Video Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/202898

17. Audio Converter WL 200 – http://jvz9.com/c/620925/203130

Evenimente generale Cluj – Allevents.in :

http://allevents.in/plugin/advanced-events.php?key=54a83bedd2